Reprezentantul executivului a ținut să precizeze că această mărire salarială vine, totuși, pe fondul unei majorări pe tot sectorul public, de 10%, dar și că de la 1 mai România va avea un nou salariu minim pe economie.
„Au fost discuții multe despre legea salarizării, despre acele grile care să țină cont de de performanță. Acesta sunt lucruri care se discută de ani de zile. Decizia care se ia este tot una politică. După mine, sunt creșteri care vor pune presiune pe buget”, ne-a declarat analistul economic, Laurian Lungu. Oficialii guvernului spun că, pentru acest an impactul pe buget va fi de aproape 500 de milioane de lei, iar pentru 2017 va fi de trei ori mai mare.
Meteahna ultimilor trei decenii
Aceste presiuni pe buget au loc în fiecare an electoral. „Este o meteahnă de care nu am scăpat în ultimii 27 de ani și care sigur că nu va face bine economiei în anii ce vor urma”, a mai spus analistul economic. Cu toate acestea, ideea generală este că salariile bugetarilor sunt destul de mici, fapt care este confirmat și de Laurian Lungu. „Din acest motiv se discuta de acele grile de salarizare care să țină cont de criteriile de performanță. Am interacționat direct cu oamenii din aparatul de stat. Unii lucrează opt ore în continuu pe salarii foarte mici. Este o asimetrie în ceea ce privește salariul public. Asta trebuie corectat”, a mai afirmat Lungu.
Potrivit lui, din cauza acestei asimetrii sunt foarte mulți care câștigă foarte puțin și care muncesc destul de mult ca și volum. „Banca Mondială de ani de zile tot vine cu soluții și a propus grila de performanță. Aceasta trebuie evaluată. Pentru că așa au apărut discrepanțele actuale. Sunt unii oameni care muncesc extrem de mult și câștigă foarte puțin și sunt unii oameni care muncesc puțin și sunt plătiți foarte bine”, a mai spus analistul.
Explicația pentru care nu s-au luat aceste măsuri până acum ține de faptul că nu există voință politică destul de mare, a conchis Lungu.