Așa se face că la finele lui 2015, băncile cesionaseră portofolii de credite cu o valoare de 37,1 miliarde de lei. Din această sumă, doar o treime aparținea populației. Astfel că, 14,3 miliarde lei credite acordate populației, din care 2 miliarde lei credite ipotecare. Restul de 21 miliarde lei erau împrumuturi acordate companiilor nefinanciare și alte 1,8 miliarde lei, credite acordate companiilor financiare, se arată în Raportul de Stabilitate Financiară, prezentat de Liviu Voinea.
Cesionare către exterior
Pentru a-și mai acoperi din pierderi, băncile au scos la vânzare o bună parte din aceste portofolii, iar printre cei care le-au cumpărat se numără și recuperatori din afara țării. Aceștia au mandatat recuperatori din țară să meargă în instanțe să execute silit populația cu restanțe mai mari de 90 de zile, în condițiile în care colectarea debitului nu se putea face pe cale amiabilă.
Așa s-a ajuns la cazul de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în care EOS KSI România, mandatar al Next Capital Solutions Limited, a primit o hotărâre nefavorabilă. Prin această decizie, colectorul de creanțe nu mai poate executa silit în numele Next Capital Solutions Limited. „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă”, a fost decizia ÎCCJ.
Populația, ținta ușoară
Revenind la datoriile cesionate de bănci, creditorii preferă să recupereze de la clienții persoane fizice pentru că sunt mai ușor de speriat decât o companie căreia i-a acordat împrumuturi și acum a dat faliment. În plus, populație este încă la un nivel de informare financiară foarte scăzut, mulți dintre români încă necunoscându-și drepturile.