Legea supermarketurilor: de la hrana ieftină și proastă, la abuzurile asupra producătorilor

În expunerea de motive a inițiatorul proiectului de lege, senatorul Liviu Donțu spune că un produs românesc, certificat sanitar, conferă un un plus de garanție pentru clientul care caută un produs proaspăt, cât mai natural, și pentru care, faptul că provine din țara sa, constituie un criteriu în plus în alegerile făcute.

„Astfel, se va stimula producția, se vor crea locuri de muncă, vor crește încasările la buget, și cetăteanul va ști că va găsi tot timpul în hipermarket, de exemplu, un măr românesc și nu doar unele produse din import”, spunea senatorul în expunerea de motive.

Ce a fost prima oară: eco sau brandul?

Pe de altă parte, într-o altă expunere de motive deputații PSD spun că România preferă produsele alimentare tradiționale atestate. „Puțină lume știe că produsele românești tradiționale au fost eco înainte ca acestea să fie brand. Singura problemă este că acestea nu au fost suficient de bine promovate, iar cele care s-au impus ca branduri sunt mai puține decât cele care agonizează sau încearcă, prin campanii de marketing, să  reînvie memoria consumatorilor”, se arată în expunerea de motive celui de-al doilea proiect de lege.

Potrivit lor, târgurile de produse românești, organizate din când în când, cu scopul de a promova producătorul român de produse tradiționale, îi oferă acestuia puține șanse de a „ieși în lume”. Practic, micii producători nu își pot permite introducerea produselor în marile magazine.

Recomandări

Eroarea banală care a determinat CCR să pună pe pauză alegerile prezidențiale: voturi numărate corect, dar trecute din greșeală altui candidat

Tăierea programului hipermarketurilor

Deputații PNL spuneau că, pe plan european, s-a semnalat o evoluție îngrijorătoare în ceea ce privește abuzirile exercitate de marile magazine. În aceste condiții unele state din UE au fost nevoite să propună măsuri adecvate, inclusiv acte normative în privința programului de funcționare a hipermarketurilor.  În această expunere se merge pe premisa închiderii hipermarketurilor pe perioada finalului de saptămână.

„Prin acest act normativ susținem revitalizarea comerțului tradițional, prin limitarea programului de lucru al hipermagazinelor din următoarele considerente: din perspectiva noastră, prezenta propunere legislativă va avea efecte benefice pe termen lung asupra producătorilor agricoli prin valorificarea propriilor produse și stimularea acestora pentru a produce și pe viitor”, potrivit expunerii de motive.

Totodată, deputații liberali mai spun că în acest fel se va încuraja producția națională pentru comercianții din piețele agroalimentare, precum și pentru cei care dețin mici magazine, aceștia înregistrând creștere a vânzărilor, fapt care va încuraja înființarea de noi entități, dezvoltarea magazinelor de proximitate, noi locuri de muncă și rezolvarea problemelor legate de șomaj.

Recomandări

Caz incredibil într-un spital din România. Un pacient a incendiat o bolnavă imobilizată la pat, iar asistentele au aruncat o oală de apă, ca să stingă focul

State precum Germania, Austria, Spania și Ungaria au limitat programul de funcționare al hipermarketurilor. Măsura recent adoptată de Ungaria a avut efecte benefice, piețele și târgurile locale fiind asaltate de cumpărători, iar angajații marilor magazine au o zi liberă pe care o petrec cu familia.

Problemele cu hipermarketurile

Într-o dezbatere recentă, președintele Comisiei de Agricultură era revoltat de faptul că orice legi s-ar da hipermarketurile au ajuns prea puternice în România pentru a se mai putea face ceva împotriva acestora. Ideea că producătorii trebuie să plătească taxele la raft este de neconceput, mai ales că indiferent de legislația în vigoare, acestea vor găsi căi să ocolească legea și vor continua practicile abuzive.

„De ce trebuie să mai plătesc eu taxe la raft. Ți-am vândut un produs, l-ai pus la raft, dacă l-ai vândut bine, dacă nu, îl arunci. De ce mă mai interesează pe mine, marketingul pe care ți-l faci tu?”, a declarat Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru Agricultură în Camera Deputaților.

O problemă asemănătoare a avut-o și Consiliul Concurenței care încearcă de ceva vreme să realizeze un catalog al prețurilor.

„Știți că hipermarketurile refuză să dea benevol prețurile de listare Consiliului Concurenței și a trebuit să facem un proiect de lege că sa le forțăm să le dea autorităților? Vreau și eu să știu care sunt prețurile de achiziție și de listare”, a mai spus Săpunaru. Potrivit lui, nu i se pare normal ca prețul de listare să fie de trei ori mai mare decât prețul de achiziție.

Recomandări

Renumărarea voturilor: peste 50% din buletine au fost verificate. Care este situația în lupta pentru locul 2 la prezidențiale SURSE

Deputații UNPR spuneau, în expunerea de motive, că se impun măsuri naționale urgente, prin promovarea unor acte normative care să permită limitarea taxelor pe care supermarketurilor le impun producătorilor, eliminarea dependenței economice a producătorului furnizor față de aceste magazine, precum și sprijinirea soluțiilor alternative pentru desfacerea produselor, respectiv stimularea dezvoltării comerțului tradițional.

Avantajele produselor românești

„Producătorul agricol va oferi produse mult mai proaspete, direct de la sursă, pe când în hipermagazine, din cauza faptului că acestea se aprovizionează cu cantități foarte mari de produse, nu pot oferi aceeași calitate”, se mai arată în expunerea de motive a deputaților liberali.

Urmărește-ne pe Google News