Accidentul nuclear de la Cernobîl va genera riscuri și în următorii 3.000 de ani

Pe 26 aprilie 1986, un test eșuat la centrala nucleară sovietică a trimis nori radioactivi peste zone largi ale Europei, şi a forțat peste 50.000 de oameni să-şi părăsească locuinţele și a iradiat un număr necunoscut de lucrători implicați în procesul de decontaminare.

Un sarcofag de beton a fost construit în grabă peste reactorului avariat, iar soluția permanentă de protecţie a inceput sa fie construita la sfârșitul anului 2010.

Ușor vizibile de la kilometri distanță, cele 30.000 de tone ale noului sarcofag vor fi trase încet peste vechiul reactor în cursul acestui an, pentru a crea o structura etanşă placata cu oțel si plumb, pentru a bloca resturile de radiații și a permite demontarea în siguranţa a rămășițelor reactorului.

Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani, potrivit Mediafax. „Reactorul numărul 4 a devenit practic, în mod neplanificat, depozit pentru deşeuri radioactive. Un astfel de loc pentru stocare reprezintă un pericol cel puţin 3.000 de ani. Acest lucru înseamnă că zona din jurul fostei centrale Cernobîl va putea fi locuită abia în anul 4986”, notează publicaţia Miami Herald.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Fizicianul belarus Georgi Lepin, vicepreşedintele Asociaţiei membrilor echipei de intervenţie de la Cernobîl, afirmă că 13.000 de persoane implicate în lucrările de izolare a reactorului au murit, iar alte 70.000 s-au îmbolnăvit grav, conform ziarului american Miami Herald.

Însă Detlef Appel, specialist în geologie şi directorul companiei germane PanGeo, avertizează că deşeurile nucleare generează riscuri aproximativ un milion de ani.

Un studiu al Naţiunilor Unite relevă că „aproximativ cinci milioane de oameni” afectaţi de contaminarea radioactivă locuiesc în Ucraina, Belarus şi Rusia.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a finanțat noul acoperis, care a costat aproximativ 1,5 miliarde de euro (1,7 miliarde de dolari) și a gestionat şi donaţii de la mai mult de 40 de guverne. Chiar și cu noua structură, zona înconjurătoare, de aproximativ 2.600 de kilometri pătrați , de aproximativ mărimea Luxemburgului, va rămâne în mare parte nelocuibilă și închisă pentru vizitatori .

Natura însă şi-a intrat rapid în drepturi şi a revendicat zona. Arborii au încoltit pe acoperișurile ruginite ale blocurilor de apartamente din orașul fantomă Pripyat, construit pentru a găzdui muncitori de la Cernobîl. Oficial numarul deceselor provocate de accident a fost de 31, dar mai mulți oameni au murit de cancerul provocat de radiații. Numarul total al mortilor provocate de dezastrul de la Cernobîl nu este cunoscut şi rămâne un aprig subiect de dezbatere asemeni efectelor pe termen lung ale scurgerilor radioactive asupra sănătăţii.

Urmărește-ne pe Google News