În 2014 a fost introdus un pachet legislativ de două legi care sunt complementare, Legea insolvenței persoanelor fizice și Legea conversiei creditelor.
Dacă vorbim de Legea insolvenței persoanelor fizice, aceasta era menită să îi ajute pe cei care erau deja executați silit prin faptul că îi elibera de datoria reziduală, prin invocarea articolelor 71 și următoarele din lege. Datoria reziduală este restanța pe care o are de restituit un debitor după este executat silit pentru un împrumut, iar bunul gajat nu acoperă întreg creditul. De asemenea, îi ajuta și pe cei care erau în procedură de executare silită.
„Acum doi ani era un val de executări silite, și prin această lege se suspenda orice procedură de executare silită începută și nici o altă astfel de procedură nu mai putea fi începută. Pe lângă acestea, se mai stopa efectul de datorie la datorie sau penalități de întârziere”, a declarat pentru Libertatea deputatul Ana Birchall.
Amendamente vitale
În mod particular pentru creditele în franci elvețieni s-a introdus un amendament prin care se propunea ca respectiva conversia creditelor să se facă la un curs mediu aritmetic rezultat din cursurile valutare cuprinse între ziua în care s-a luat creditul până în ziua în care se face conversia. Această propunere a fost făcută pentru a nu risca neconsituționalitatea legii. „Ar fi spus atunci că este neparticularizare pe situația unui debitor și că mă duc la retroactivitatea legii. Motivul pentru care am propus acest curs mediu este să se poată trece testul de constituționalitate”, a mai afirmat Birchall.
A doua variantă, rezultată din discuții între aleși, este ca această conversie să se poată face și la cursul zilei, dar cu un discount de minim 25%. „Aceasta a fost referința, pentru că acesta este discountul pe care alte bănci l-au acordat în procesul de reconversie”, spune deputatul.
Sunt foarte mulți oameni care cer conversia creditelor la cursul istoric, dar dacă s-ar realiza acest lucru, legea ar cădea la Curtea Constituțională. Cursul istoric nu poate fi obținut decât în instanțe.
Legea conversiei creditelor
Această lege este inspirată din Directiva Europeană 17, cea care ar fi trebuit să fie transpusă și în legislația din România până la data de 21 martie 2016, dar se pare că este întârziată de Guvern. „Am introdus acest demers în martie 2014 și având la bază DE 17, am spus pentru toate creditele că este dreptul unui debitor se a-și converti un credit din monedă străină în moneda națională, fără garanții și costuri suplimentare”, a mai declarat deputatul.
Totodată, potrivit Directivei, băncile trebuie să informeze clientul cât mai explicit cu privire la riscurile pe care și le asumă. De asemenea, în cazul fluctuațiilor cursului de schimb care determină o schimbare cu 20% mai mare față de suma care trebuie rambursată, instituțiile financiare sunt obligate să își atenționeze clienții.
Darea în plată nu prea este ce pare
Surse parlamentare au declarat pentru Libertatea că sistemul bancar a folosit legea dării în plată să blocheze intrarea în vigoare a legii insolvenței personale și blocarea proiectul legislativ al conversiei creditelor, care e unul complementar.
Pachetul complementar ar fi rezolvat toate problemele creditelor, inclusiv pe cele ale împrumuturilor în franci elvețieni. „S-a creat această idee că darea în plată va rezolva problema creditelor în franci elvețieni, dar oamenii și-au dat seama acum că nu este așa pentru că nu este nici o negociere”, ne-au spus sursele parlamentare.
Pe de altă parte, Birchall spune că este de datoria sistemului bancar să nu mai blocheze asemenea legi sau proiecte legislative. „Este o dovadă de responsabilitate și corectitudine să împartă povara riscului valutar în problema francilor elvețieni, iar românii să nu mai aibă prezentul și viitorul distrus din cauza poverii pe care o au lună de lună”, a afirmat deputatul.
În prezent, în România sunt jumătate de milion de persoane care au credite în euro, alte 80.000 cu credite în franci elvețieni și câteva mii cu împrumuturi în dolari. Potrivit BNR, valoarea total a creditelor în euro se ridica, în luna martie 2016, la 45,55 miliarde lei, iar valoarea creditelor în alte valute ajungea la aproximativ 6,6 miliarde de lei.