Ce este și mai grav, ține de faptul că 81% din această datorie, adică 62,46 miliarde de lei reprezintă datorii care nu mai pot fi recuperate. „Eu consider ca aceste pierderi de 81% din totalul creanțelor fiscale de circa 62 de miliarde lei, reflectă un eșec major al sistemului fiscal. Eșecul este atât de administrare a crențelor bugetare, adică cineva nu-și face treaba, respectiv un eșec al structurii impozitării contribuabilului mic”, a declarat pentru Libertatea, consultantul fiscal Adrian Bența.
Eșecul sistemului și simplele soluții
Potrivit expertului, pentru contribuabilii mici nu mai trebui inventate o puzderie de taxe și impozite, ci trebui pusă o singură taxă. Ar trebui introdusă o taxă unică suportabilă. Aceasta trebui să fie usor de calculat, declarat și plătit la buget.
„Degeaba faci calcule statistice și inventezi noi taxe pentru a acoperii goluri bugetare. Aici se cheltuie bani din bugetul de stat cu administrarea acestor contribuabili iar bugetul ar fi mult mai câștigat dacă nu ar avea de administrat decât o singură taxă, față de puzderia de declarății și raportări. Acum se explică și agresivitatea acentuată a inspecțiilor din ultimii ani, când contribuabilii sunt supuși unor controale discreționare uneori, pentru că trebuia acoperite astfel de eșecuri de sistem”, a mai spus Adrian Bența.
Poate unul din efectele pozitive este că aflăm de aceste situații iar specialiștii în domeniul fiscal atât din mediu privat cât și din sistemul public împreună cu contribuabilii și doar împreună cu aceștia pot stabilii sisteme corecte și eficiente de impozitare.
„Filați” la ONRC
Denumirile contribuabililor sunt preluate direct din evidențele Oficiului Naţional al Registrului Comerțului sau din documentele oficiale de înfiinţare ale acestora, aşa cum au fost declarate de debitori.
Sunt exceptate de la publicare obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, cele a căror executare este suspendată şi cele care au termene de plată stabilite în planul de reorganizare judiciară.
De asemenea, sunt exceptaţi de la publicare contribuabilii ale căror obligaţii fiscale restante înscrise în certificatul de atestare fiscală sunt mai mici sau egale cu suma de rambursat/restituit.
Datorii recuperabile certe
Pentru a vă face o idee despre incapacitatea statului de a recupera creanțe restante, e bine să știți că nici măcar 10% nu reprezintă datorii în categoria „creanțe certe”. Adică din cele 77,11 miliarde de lei cât cuantifică datoriile micilor contribuabili, doar 6,47 miliarde de lei arierate certe, pentru care există certitudinea recuperării, la data publicării prezentei.
Ce datorii sunt nerecuperabile
Pe de altă parte, potrivit ANAF în categoria arierate nerecuperabile se înscriu obligaţiile fiscale pentru care diferite constrângeri legale opresc ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.
Din această categorie fac parte obligaţiile fiscale ale contribuabililor pentru care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei (Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare) sau obligaţiile fiscale ale contribuabililor pentru care s-a instituit administrarea specială.
Tot aici intră și obligaţiile fiscale ale contribuabililor pentru care executarea silită este suspendată conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare sau obligațiile fiscale ale contribuabililor pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate fără venituri sau bunuri urmăribile, conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.