Vedeta a povestit pe blogul ei ce imagini i-au rămas întipărite în minte din perioada în care părintele ei era bolnav, holurile spitalului, privirea lui sau ultimele cuvinte, pe care nu le va putea uita vreodată.
”Azi se împlinesc 2 ani de la moartea tatălui meu. Țin minte ultima săptămână din viață lui de parcă s-ar fi întâmplat toate ieri. Țin minte convorbirea la telefon prin care am aflat că ar putea avea o boală gravă. Țin minte intrarea la el în salon și harta lumii din dreptul patului. Țin minte drumul în fugă spre reanimare, prin subsolul spitalului, și ochii lui de atunci. Țin minte discursul prin care și-a luat la revedere. Țin minte că ne-a spus că numai cine e uitat e mort cu adevărat. Și poate de-aia mă agăț de aceste ultime amintiri și mi le reîmprospătez în fiecare zi, încercând să salvez fiecare detaliu, așa cum nu am făcut din păcate cu alte amintiri cu tatăl meu din copilărie sau din adolescență, când habar n-aveam ce multă nevoie voi avea de ele acum, și când stăteam liniștită cu gândul că dacă uit ce cântec îmi cânta când eram bebeluș sau uit poveștile lui de la pescuit sau poveștile din tinerețe, când a întâlnit-o pe mama, voi putea oricând să pun mâna pe telefon și să-l sun pentru lămuriri. Tare mult aș vrea să îl mai pot suna. Mai am încă atât de multe de lămurit”, a scris Dana Rogoz, pe blogul ei, danarogoz.com.
Tatăl Danei Rogoz, colonel în rezervă, a încetat din viaţă la vârsta de 60 de ani. Cornel Rogoz suferea de leucemie și s-a stins la Spitalul Fundeni.