În şedinţa din 11 mai a.c, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care a prelungit perioada de depunere a cererilor pentru acordarea subvențiilor aferente anului 2016, până la 31 mai a.c.( inițial, termenul limită era 16 mai a.c.). De asemenea, a stabilit câteva măsuri pentru a permite accesul fermierilor la plăţile directe şi la ajutoarele naționale tranzitorii.
Aproape jumătate din fermieri încă nu au depus cererile
Potrivit unui comunicat remis redacției de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), până în prezent, au depus cererea unică de plată pentru 2016 doar circa 600.000 de fermieri, din cei aproximativ 1.000.000 de fermieri- potențiali beneficiari ai plăților. Perioada de timp rămasă până la data de 15 mai (termenul inițial, până la care nu se percep penalități de întârziere- n.red), este insuficientă, datorită numărului mare de fermieri care încă nu și-au depus cererile, și anume, circa 400.000, dar și a complexității cererii unice de plată (formularul este stufos și necesită o sumedenie de date- n.red). Urmează ca noua dată- limită de depunere a cererilor de către agricultori, și anume, 31 mai a.c, să fie stabilită și comunicată prin ordin al ministrului Agriculturii, imediat după publicarea în Monitorul Oficial a OUG adoptată de Guvern.
Și institutele de cercetări vor primi subvenții
MADR mai precizează că, deoarece o serie de unități de cercetare nu beneficiază de prevederile OUG nr. 3/2015, cu toate că desfășoară activități agricole, s-au modificat și unele dispoziții din cadrul acestui act normativ, astfel încât a fost extinsă gama beneficiarilor de subvenții cu: universitățile, institutele, stațiunile didactice, fermele de cercetare și producție agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și alte organisme și organizaţii de cercetare, din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare.
Revin subvențiile pentru pajiștile concesionate
Conform prevederilor OUG nr. 3/2015, asociațiile de crescători nu mai beneficiau de plățile pe suprafață pentru pajiștile concesionate de la autoritățile locale (de regulă, de la primării sau consilii județene- n.red.). Este vorba de circa un milion de hectare de pajiști, din întreaga țară. Ca urmare, la solicitarea principalelor asociații de crescători de animale, Guvernul a modificat OUG nr 3/2015 și în acest scop și a acordat asociațiilor de crescători de animale dreptul de a primi subvenții și pentru aceste suprafețe.
Clarificări privind noțiunea de „fermier activ”
Pentru aplicarea adecvată a prevederilor regulamentelor Uniunii Europene în domeniu, prin același act normativ, Guvernul a modificat și unele prevederi referitoare la beneficiarii plăților, făcând o delimitare clară între beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii, respectiv cei ai măsurii 10 – „Agro-mediu și climă”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, care nu trebuie să aibă calitatea de „fermier activ” și beneficiarii plăților directe și ai măsurilor 11-„Agricultură ecologică” și 13-„Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice”, care trebuie să îndeplinească această calitate, de „fermier activ”.
S-a înființat funcția de atașat agricol
Prin același act normativ, Guvernul a înființat și funcţia de ataşat agricol (pe lângă unele ambasade ale României- n.red.), în vederea asigurării reprezentării României în plan extern, în domeniul politicii agricole comune şi promovării produselor agroalimentare. „Creşterea competitivităţii şi a capacitaţii de producţie a agriculturii româneşti, estimată pentru următorii ani, presupune în paralel redinamizarea vocaţiei sale de export, iar promovarea sectorului agroalimentar românesc pe piaţa europeană şi mondială implică, în primul rând, consolidarea unei cooperării internaţionale specializate. Urmând exemplul altor ţări care şi-au îmbunătăţit concurenţa la export, prin crearea funcţiei de ataşat agricol se poate implementa o politică “agresivă”, în identificarea oportunităților de export și de afaceri, de investiţii, cu efecte benefice asupra economiei româneşti”- mai precizează MADR.