Castrul roman din Galați, lăsat în paragină, refăcut cu bani europeni / FOTO

Cu aproaximativ 4,5 milioane de euro obținuți din fonduri europene de Primăria Galați, castrul ar putea să devină, în doi-trei ani, unul dintre cele mai importante zone de interes turistic și arheologic din țară. Acum, castrul este în conservare, adică este acoperit de bălării care se taie o dată pe an la festivalul antic. De fapt, festivalul antic a fost cel care a atenționat autoritățile că lasă istoria să moară la doi pași de Galați.

Ediția din acest an a „Antiquitas Rediviva”, organizat în cadrul Zilelor Europene ale patrimoniului, vine cu speranța că în 2-3 ani castrul nu va mai însemna doar un deal dezolant cu vreo câteva vestigii din piatră în vârf.

Și acum, dacii, romanii, sarmații dar și hunii călare s-au luptat pe locul unde se ridica mândru castrul roman.

„Nu au fost prezentate doar uniforme, formații de luptă şi echipamente militare. Spectatorii au putut vedea şi o bătălie finală între armatele Imperiului Roman cu soldaţii aliaţi (daci) şi cea a barbarilor. Scopul acţiunii este de a sensibiliza comunitatea gălățeană şi de a atrage atenţia autorităţilor asupra importanţei acestui sit arheologic.

Acest lucru a început până la urmă să prindă contur prin acel proiect care urmează să fie realizat cu finanţare europeană şi sperăm astfel ca în doi-trei ani să vedem aici la Tirighina o altă înfăţişase a castrului roman”, a precizat Marius Mitrof, de la Direcţia de Cultură Galaţi.

Recomandări

Cazul medicului timișorean Octavian Mazilu care număra șpaga în toaletă: condamnat cu suspendare, pentru că „nu condiționa actul medical de primirea banilor”

După înfruntarea de pe dealul Tirighinei, pe seară, în Grădina Publică, au fost puse la dispoziţia publicului ateliere de fierărie, ateliere de pielărie, ateliere de ceramic, ateliere de gastronomie cu degustare de produse gătite după reţete antice şi, de asemenea, oamenii puteau face tir cu arcul.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

Primul daco-roman creștinat a fost îngropat la Barboși

Castrul roman are o mulime de povești care îl fac să atragă, dar și o istorie tristă.

,,Când a fost descoperit mormântul, s-a găsit în el o fibulă din aur ce avea incizat pe una dintre fațete literele INNO și apoi neinteligibil. Arheologul Dragomir a lansat ipozeza că era vorba despre un daco-roman care a trecut la creștinism când acesta nu era încă legiferat  iar numele ce i s-a dat a fost Inocens, adică nevinovatul. Până acum se descoperă că acesta ar fi primul daco-roman creștinat și înmormîntat cu însemnele militare în această zonă de la Dunărea de Jos. Au fost descoperite 20 de morminte, iar el era în mormântul 7. În perioada interbelică au fost făcute mai multe cercetări arheologice care au continuat și în anii 50 de profesorul Gosta, dar cercetările amănunțite au început din anii 60. A fost poate o lipsă de interes, deoarece din perioada medievală și până în cea modernă de la acest castru a fost luat foarte mult material pentru construcții de locuințe în Galați și Brăila. Au fost luate și multe obiecte descoperite la suprafață. Zona nu a fost niciodată protejată decât în anii 70, când a fost semnalizată și se vizita de către turiști.

Recomandări

Răscoala sătenilor de la Lupșa, Alba. Cum au fost deposedați de sute de hectare de terenuri și păduri prin cadastrarea sistematică a imobilelor

Se făceau și cercetări arheologice și au fost descoperite mii de obiecte. După anii 90 a fost marea dramă pentru această zonă. Nu s-a mai ținut cont de legislația privind protejarea patrimoniului național, iar legea aceea a și fost atunci abrogată. S-au construit mastodonți de beton, care au rămas așa. Primăria, în acele vremuri, a dat zona în concesiune, iar aici și spre Combinat, unde era cimitirul, zona tumulară, zona a fost afectată. Acum nu mai este nici gard de protecție. Nimic. În mijlocul promotoriului este și o biserică construită de dr. Măcelaru, fost primar al Galațiului în zona interbelică. De fapt, este doar fundația și este făcută cu material de la castru. Peste 10 hectare are zona acum, majoritatea în patrimoniul primăriei. În afara zidurilor care erau pe planurile de săpături puteau cei care luau în concesiune puteau să își facă afacerea. Dar după ce se făcea descărcarea de sarcină  arheologică. În majoritatea cazurilor, mai mult de 50-60% nu s-a făcut acesată descărcare”, a spus Cristian Căldăraru, Muzeul de Istorie Galați.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro