Comisia Iordache a blocat din decembrie 2017 transpunerea Directivei privind prezumția de nevinovăție; Tudose a vrut să dea Ordonanță de Urgență, fără succes

Atât președintele comisiei pentru legile justiției, Florin Iordache cât și ministrul Tudorel Toader au transmis, după anunțul Comisiei Europene privind declanșarea procedurii de infringement împotriva României, pentru că nu au transmis în lege, până în luna aprilie 2018, Directiva privind prezumția de nevinovăție.

“Dezbaterile au fost blocate, iar opoziţia a contestat respectiva Comisie la CCR ! Pentru evitarea sancţiunilor, este necesar ca prevederile Directivei să fie transpuse în legislaţia naţională până la momentul în care Comisia Europeană va sesiza Curtea Europeană de Justiţie”, a scris Tudorel Toader, într-o postare pe Facebook.

“Încercăm să implementăm directiva, e obligatorie. Am fost contestaţi fie la Curte, fie mediatic. Am elaborat un proiect de lege care prevede modificarea Codului penal şi care cuprinde şi această directivă, şi deciziile CCR şi CEDO. Proiectul l-am distribuit tuturor celor interesaţi”, a declarat și președintele comisiei, Florin Iordache, pentru Libertatea.

Blocajul din comisia specială pentru legile justietiei nu a existat, însă. Curtea Constitutională a Romaniei (CCR) a respins, pe 13 decembrie, sesizările USR si PNL cu privire la Hotararea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru legile Justitiei.

Recomandări

Marcel Ciolacu a anunțat data la care România va intra în Schengenul terestru, după întâlnirea cu Mark Rutte

Comisia a lucrat apoi atât în decembrie cât și în luna ianuarie, pentru finalizarea legilor justiției. Iar majoritatea PSD-ALDE putea pune pe ordinea de zi această Directivă, încă de la finalul anului trecut. Subiectul a apărut, însă, abia când parlamentarii au început dezbaterile pe Codurile Penale, în aprilie, când deja termenul pentru transpunerea în legislație expirase.

Mihai Tudose, în decembrie 2017: ”Dacă acele directive nu vor reuşi să fie transpuse în timp util în lege, Guvernul va trebui să intervină pentru a nu avea dificultăţi cu Comisia Europeană”

În decembrie 2017, încă premierul de la acea vreme, Mihai Tudose, declara: ”Dacă acele directive nu vor reuşi să fie transpuse în timp util în lege, Guvernul va trebui să intervină pentru a nu avea dificultăţi cu Comisia Europeană. Dar o transpunere exactă, mot-a-mot a Directivei”.

Ministrul Tudorel Toader trimitea, tot în acea perioadă, Comisiei speciale parlamentare pentru legile justiției, condusă de Florin Iordache, o propunere de modificare a Codului de procedură penală, în sensul punerii în acord a legislației cu Directiva europeană privind prezumția de nevinovăție. Ministerul propune înlocuirea sintagmelor „bănuială” şi ”suspiciune rezonabilă” cu formularea „probe sau indicii temeinice”.

Recomandări

Elena Mateescu, șefa ANM, despre episodul de iarnă care lovește România: „De joi, se va răci semnificativ”

El afirma, la Parlament, referitor la transpunerea Directivei, că indiscutabil ea trebuie transpusă cu termen în aprilie 2018. ”Sunt convins că Parlamentul o va transpune, dacă nu știți că se justifică urgența adoptării unei OUG pentru transpunerea unei directive”, spunea ministrul, atunci.

În comisia Iordache, subiectul Directivei nu a mai fost deschis, din momentul în care premierul Mihai Tudose a pierdut susținerea PSD și a fost schimbat cu Viorica Dăncilă, în ianuarie 2018. Iar pentru noul Executiv nu a fost o prioritate acest subiect.

Acest lucru era confirmat chiar de Florin Iordache, în luna aprilie, când deja termenul pentru transpunerea Directivei expirase.

”Ministerul Justiţiei putea să dea o ordonanţă, dar, din informaţiile mele, Ministerul Justiţiei nu ia în calcul emiterea unei ordonanţe de urgenţă. De aceea am decis să începem şi dezbaterile. Deja a trecut o lună. Directiva europeană care priveşte prezumţia de nevinovăţie trebuia să fie adoptată până la 1 aprilie. Iată suntem aproape de 1 mai şi noi invităm şi Ministerul Justiţiei, dar şi asociaţiile profesionale, CSM, ÎCCJ, Parchetul General, deci toţi cei care sunt doritori să îşi exprime propriile opinii. Pot veni şi pot face propuneri astfel încât, printr-o dezbatere transparentă în Parlament, Codul penal, codul de procedură penală şi codul de procedură civilă să fie în concordanţă atât cu directivele europene, dar şi cu deciziile CCR”, a declarat Iordache, atunci.

Recomandări

Mircea Geoană, după răspunsul dat de Elena Lasconi la o întrebare de politică externă: „Doamne, Dumnezeule!”

Precedentul din Parlament: Majoritatea PSD-ALDE a votat un proiect de lege al lui Liviu Dragnea în două săptămâni

Adoptarea unui proiect în regim de urgență se poate întâmpla, în Parlament, dacă există majoritate confortabilă și voință politică. Un exemplu în aceste sens este cel din octombrie 2016, când plenul Camerei Deputaţilor adopta, în unanimitate, în calitate de cameră decizională, legea lui Liviu Dragnea, care prevedea tăierea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017.

Iniţiativa a ajuns la votul final la circa două săptămâni de la depunerea sa în Parlament. În Senat, proiectul a trecut pe repede înainte,  fiind adoptat în aceeaşi zi în care a primit şi avizul de la Comisia pentru Buget a Senatului.

Astfel, actuala majoritate a avut la dispoziție cel putin 4 luni pentru adoptarea unui proiect de lege privind Directiva europeană.

Citește și: REPORTAJ: Oamenii care nu lasă tradiția și credința să piară: “Nu e greu să lucrezi cu copilul când îl apropii de Dumnezeu”/ VIDEO

Urmărește-ne pe Google News