Proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost respins în Parlament; Senatul, vot împotriva propunerii UDMR

UPDATE ora 17.10 Senatul a votat respingerea proiectului de lege, cu 96 de voturi ”pentru”.

Camera Deputaţilor s-a pronunţat, pe 11 aprilie, pentru respingerea proiectului de lege.

Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György, afirma atunci că nu propune modificarea graniţelor, ci doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român.

„Secuii au luptat pentru apărarea creştinismului de partea lui Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. Acele persoane şi instituţii care susţin că ţinutul secuiesc nu există sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură faţă de maghiari şi secui. Acestor persoane şi instituţii le transmit să pună mâna pe carte şi să înveţe istoria proprie. Comunitatea maghiară din România nu cere decât ceea ce li se cuvine tuturor naţiunilor europene. Europa sprijină autonomia, este cel mai important mesaj dat de comunitatea europeană după evenimentele din Catalonia. Nu dorim modificarea graniţelor, noi dorim doar autonomie teritorială a ţinutului secuiesc în interiorul statului român”, a declarat deputatul UDMR.

Fostul premier Mihai Tudose a criticat în plenul Camerei Deputaților iniţiativa UDMR.

„Nu cred că aţi reacţiona foarte frumos, stimaţi colegi de la UDMR, dacă, începând de astăzi sau de mâine, o mulţime de colegi de-ai dumneavoastră din Parlament ar avea nişte propuneri de discuţie amiabilă de restrângere a unor drepturi pe care le aveţi deja. Nu ne-am dori, Dumnezeule, dar să discutăm despre chestia aia amiabil, fără patimă, fiindcă pe teme de genul ăsta am ajuns să facem un referendum să vedem dacă un copil, de 8 martie, îi ia lui maică-sa un ruj sau o spumă de bărbierit, tot aşa, amiabil. E jenant ce faceţi, stimaţi colegi”, a spus deputatul Mihai Tudose.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Ce prevede proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc

Potrivit proiectului de lege, „locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă” ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare.

Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritate autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi a unei părţi importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, se arată în proiectul de lege.

Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul Statut al regiunii sau de dreptul internaţional”.

„Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice, iar acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii”, mai prevede proiectul de lege.

Acelaşi proiect menţionează că „teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş, care aparţine judeţului Mureş”.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ | Ce consecințe economice ar putea suporta România în cazul mutării ambasadei la Ierusalim

Urmărește-ne pe Google News