România a pierdut peste 1.300 de firme cu cifră de afaceri de peste un milion de euro

Acesta a postat pe blogul său că, România a pierdut, în mai puţin de un an, aproape 5% din companiile nucleu. Din cele 26.247 de companii active cu venituri de peste un milion de euro, 15.709 înregistrează cel puţin un deceniu de activitate, respectiv 9.934 sunt înfiinţate înainte de anul 2000, în timp ce 5.775 sunt înfiinţate între 2000 – 2005.

Pe de altă parte, dintre cele 15.709 companii, 10.431 sunt deţinute de acţionari persoane fizice cu domiciliul în România, aceştia fiind antreprenori români sau persoane din străinătate care au devenit rezidenţi (din punct de vedere fiscal) în România.

La rândul lor, dintre cele 10.431 de companii dezvoltate de antreprenori români, 5.102 sunt deţinute de un singur acţionar, în timp ce 3.620 sunt deţinute de doi acţionari (majoritatea fiind soţ şi soţie), însumând astfel 8.722 de firme.

„Astfel, am identificat 1.425 de companii înfiinţate înainte de anul 2005, care au înregistrat venituri de peste un milion de euro pe parcursul anului 2016, cu maxim doi acţionari care astăzi au vârsta peste 60 de ani. Aceste companii înregistrează venituri totale de 32 miliarde de lei, un nivel consolidat al EBITDA (eng. Earnings Before Interest and Tax = EBIT + Amortizare) de 10,5% şi valorează aproximativ 21,1 miliarde de lei, aproape cât nivelul tuturor investiţiilor străine direct în România în anul 2016”, potrivit președintelui AAFBR.

Recomandări

Cazul internatului prăbușit la Odorheiu Secuiesc: „Comisia de experţi nu a întocmit raportul de expertiză tehnică în construcții”

Antreprenori educați în alt secol

Acționarii celor 1.425 de companii au acum peste 60 de ani și o vârstă medie de 65 de ani, aceștia fiind crescuți și educați într-un alt secol, obișnuit cu un mod diferit de a face afaceri. Pentru majoritatea dintre aceștia este foarte greu să facă trecerea de la un anumit model de business la unul nou, ceea ce creează probleme proprietarilor care nu știu să se replieze.

„Generațiile viitoare nu există, sau copii nu vor să preia afacerea părinților pentru a fi clonă acestora, existând deseori certuri și probleme în familie. Problema forței de muncă devine din ce în ce mai acută, iar acționarii acestor companii ar trebui să se gândească foarte serios la vânzarea afacerii în condițiile în care perioada aceasta (2018–2019) poate fi ultima ocazie, în condițiile în care viitorul business-ului devine mult mai incert din cauza apropierii cu pași repezi a unui nou moment de recesiune!”, a mai spus Guda.

Potrivit lui, dacă ar fi preluate, aceste companii valorează 21,1 miliarde Lei, respectiv 4,5 miliarde €, aproape cât nivelul ISD (Investițiilor Străine Directe) în România pe parcursul anului 2017.

„21,1 miliarde Lei care se pot duce în economie (consum, investiții pentru retehnologizarea acestor companii, creșterea competitivității și a locurilor de muncă, dezvoltarea afacerilor prin creșterea veniturilor și a profiturilor, implicit taxe mai mari plătite către stat). Bani care, ulterior, se pot multiplica în economie și contribui la creșterea nivelului de trai al populației (salarii majorate în linie cu avansul productivității, nu pe credit și împovărarea generațiilor viitoare)!”, a scris analistul financiar.

Recomandări

Bărbatul mort în accidentul de tramvai din București era soțul femeii stropite cu benzină în Parlament și angajat SPP | SURSE

Acesta crede că, firmele românești, marile firme multinaționale, fondurile de investiții sinergetice sau financiare și diverși antreprenori ar trebuie să fie interesați de aceste companii. Motivul este simplu: extinderea afacerilor existente prin preluarea companiilor concurente duce la economii de scală (prețuri mai bune obținute de la furnizori) sau diferite sinergii (complementaritatea produselor și echipamentelor de producție, dedublicarea costurilor fixe și administrative, extinderea portofoliului de clienți către care se poate vinde o gamă extinsă de produse complementare).

Citește și:

VIDEO/ Vladimir Drăghia a donat 100.000 de euro, deși stă cu chirie. „Locuim într-un apartament foarte mic”

Urmărește-ne pe Google News