Codul de procedură penală care i-a scos din minți pe români. Lista modificărilor controversate

Codul de procedură penală a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. PSD și ALDE au votat la unison noua formă a legii atât de criticate, iar toate modificările au fost dezbătute și votate pe repede-nainte, în ședințe programate neregulamentar. Libertatea a prezentat filmul dezbaterilor.

Mărul discordiei

Modificările făcute de deputații juriști nu sunt agreate de români sau de mediul juridic. Iată cele mai importante dintre acestea:

• Urmărirea penală in rem va putea dura doar maximum un an, după care dosarul se trimite în judecată. Dacă procurorii nu au strâns suficiente dovezi încât să treacă la faptă pe numele unei persoane, dosarul se clasează.
• Martorii vor putea refuza audierea, chiar dacă nu au un motiv să o facă.
• Agresorul va putea participa la audierea victimei.
• Procurorii vor putea face recurs doar în favoarea inculpatului. Asta înseamnă că, dacă în prima instanță, verdictul este unul de achitare, procurorii nu mai pot face recurs să ceară o altă pedeapsă.
• Sentințele definitive vor putea fi atacate, chiar dacă termenele au expirat. Revizuirea unei sentințe definitive va putea fi cerută și pentru neredactarea sau nesemnarea de către judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. Cele două modificări l-ar favoriza pe Liviu Dragnea, în dosarul ”Referendumul”.
• Termenul ”penal” nu va mai putea fi folosit decât în cazul celor condamnați definitiv.
• Arestarea preventivă va putea fi cerută mult mai greu, doar atunci când există indicii temeinice sau probe.
• Dezvăluirile din dosarele penale vor fi interzise, cu excepția cazului în care informațiile sunt de interes public. Nu este însă clar cine va defini ce informație este sau nu de interes public.
• Pentru interceptările dintr-un anumit dosar, din care reiese o altă faptă, va fi necesar un nou mandat de interceptare.

Urmărește-ne pe Google News