O femeie este atacată și jefuită de un necunoscut în drumul ei către casă. Bărbatul își pierde urma pe ulițele prăfuite ale satului. Un personaj ucide la lăsarea întunericului și apoi dispare. Cadavrul mutilat, aflat în stare de putrefacție, al unui bărbat zace la groapa de gunoi a orașului, un schelet uman este descoperit în grădina unui țăran, iar o fetiță este căutată de mai bine de 15 ani de părinții disperați.
Crime, dispariții, tâlhării, toate legate de portretul-robot
Toate aceste cazuri au ceva în comun. Sunt chipuri cufundate în întuneric, bântuite doar de fantasmele speranței victimelor și ale familiilor lor că, într-o zi, vor primi o identitate. Că vor primi ”vârsta” care să le scoată de sub stratul gros al uitării. De aceea, scms. Florin Lăzău, singurul criminalist din România specializat pe portrete de îmbătrânire facială, își face loc în anchetă. Menirea lui este să forțeze amintirile și să dea chip și identitate fugarului-asasin, copilului dispărut sau cadavrului lăsat să putrezească. Să realizeze portretul-robot.
Timpul nu este aliatul portretistului-criminalist
Cu creionul, cu cărbunele, cu un grafit sau chiar cu o cretă, polițistul-criminalist creionează, în tușe de alb, gri sau negru, care prind chiar și umbrele, chipul celui ce trebuie identificat folosind informațiile oferite de martor. Sau cele obținute de camerele de luat vederi. Apoi, schița este retușată pe calculator unde primește și culori care pot fi decisive în identificarea personajului. În cei aproape 20 de ani de carieră, portretistul Florin Lăzău a dat nume la peste 600 de chipuri, fie că a fost vorba de copii dispăruți, de cadavre mutilate sau de fugari care trebuiau să răspundă în fața legii. Desenele lui a stat la originea rezolvării multor atacuri, unele comise cu brutalitate.
”Arta criminalistică este știința care îmbină abilitățile unui artist de a creiona portretul făptuitorului reconstituit din memoria unui martor sau a unei victime și capacitățile de a conduce și a duce la bun sfârșit un interviu cognitiv. Scopul este reactualizarea informațiilor percepute de martor în momentul săvârșirii actului infracțional. În acest domeniu, factorul uman este determinant pentru că trebuie să câștigi încrederea interlocutorului și să te pui practic în pielea martorului, încercând să vizualizezi și să retrăiești prin ochii și simțămintele lui, șirul aspectelor din locul faptei. E vorba de talent, pasiune și multă muncă. Factorul timp este esențial pentru că elemente ce pot fi importante se șterg treptat din memoria martorului”, explică scms. Florin Lăzău care este primul pas într-o astfel de anchetă care se întrepătrunde cu arta.
Criminalistul este artist cu diplomă
Absolvent al Școlii de Artă ”Francisc Hubic”, din Oradea, specialitatea grafică, criminalistul s-a specializat, în timp, nu numai în realizarea portretelor-robot ”obișnuite”, ci și în îmbătrânirea facială digitală a copiilor dispăruți cu mult timp în urmă, dar și în refacerea chipurilor unor cadavre neidentificate. De aceea, constituția anatomică, știința feței, scheletul uman, proporțiile capului și ale corpului uman, tipurile morfologice și chiar lungimea părului suspectului au devenit ”materii” obligatorii de studiu pentru polițistul bihorean implicat în foarte multe campanii de depistare ale unor minori căutați de familii. Toate acestea îl ajută pe portretistul-criminalist să realizeze, folosindu-și abilitățile artistice, reproduceri fidele ale feței celui ce trebuie identificat sau ale întregului corp al acestuia.
”Pregătirea trebuie să includă cunoștințe din anatomia facială de bază, psihologie cognitivă, cunoștințe de grafică și tehnici utilizate în interviul cognitiv”, spune polițistul care a ridicat criminalistica la rang de artă.
Copiii sunt cei mai fideli martori
”Realizarea unui astfel de portret bazat doar pe informațiile martorului este o artă. E o îmbinare între artă, știință și investigație. Imaginația, inspirația și intuiția sunt ”armele” care nu trebuie să lipsească din acest ”război”. Trebuie exploatate la maximum. Intuiția intervine la asamblarea elementelor faciale prezentate de martor. Când ți se prezintă o pereche de ochi, intuiești forma nasului și a gurii fără a interveni în procesul de selectare a elementelor oferite. Cei mai fideli martori sunt copiii. Ei descriu cel mai bine în fața artiștilor criminaliști. Calitatea percepției vizuale și a reactualizării informațiilor unui copil este dată în primul rând de reacția acestuia în momentul comiterii faptei. Copilul este un spectator perspicace pentru că el nu prevede urmările săvârșirii faptei”, continuă ofițerul criminalist.
Cataloage cu elemente faciale, ”ajutorul vizual” al polițistului-criminalist
Interviurile pentru realizarea portretelor-robot nu încep fără un ajutor de nădejde al ofițerului-criminalist. Este vorba de catalogul cu elemente faciale, așa-numitul ”ajutor vizual” care este folosit în special în cazurile în care victima a suferit leziuni puternice la cap care i-au afectat puterea de concentrare. E vorba de un catalog care conține o colecție de diverse tipuri, forme și mărimi ale elementelor fizionomiei raselor caucaziene (n.r. rasa albă), asiatice și negroide de unde martorul sau victima aleg câte o piesă până ce puzzle-ul este complet.
”Dacă vorbim de infracțiuni grave – omor, tentativă de omor, răpiri, sechestrări de persoane -, vor fi realizate chiar și mai multe schițe, indiferent de acuratețea informațiilor oferite de martor, proces care se poate derula și pe durata mai multor zile. Din descrieri nu trebuie să lipsească tatuajele, semnele particulare”, explică Florin Lăzău.
::placeholdeR–>
Îmbătrânirea copiilor dispăruți se face și cu ajutorul fotografiilor părinților
Când e vorba de îmbătrânire digitală facială, portretistul-criminalist ține seama, în cazul minorilor dispăruți, de linia ereditară, care poate fi paternă sau maternă. Specialistul spune că ochii, excesul de piele de deasupra lor, ridurile și pungile de sub ochi sunt elementele, de care trebuie să țină cont atunci când începe ”îmbătrânirea” unei persoane căutate. La copii e mai dificil pentru că transformările sunt mai mari, pe când la persoanele mature, acestea sunt ceva mai previzibile.
”Îmbătrânirea poate fi determinată cu ajutorul fotografiilor de referință ale părinților naturali ai copiilor dispăruți. În lipsa acestor imagini, procesul de îmbătrânire digitală este mai dificil, întrucât acest neajuns lasă loc imaginației și perspectivei artistului în anticiparea evoluției în timp a trăsăturilor caracteristice distinctive ale individului. Înaintarea în vârstă a persoanelor tinere ori adulte (cei care se sustrag urmăririi penale) este mult mai ușor de prevăzut, în sensul că, transformările fizionomice sunt minore. Trebuie să ținem cont de faptul că fața umană nu îmbătrânește uniform”, explică polițistul.
Refacerea facială pornește de la craniu înspre țesuturile moi care acoperă oasele
Printre cei care au primit o identitate de la polițistul Florin Lăzău au fost și foarte multe persoane decedate, care au fost descoperite după mult timp cu trupul scheletizat. Metoda, rar utilizată în România, presupune îmbinarea științelor criminalistice , antropologiei, osteologiei și anatomiei. Specialistul spune că nu se poate vorbi de o reproducere exactă, dar se poate obține o figură similară cu cea de dinaintea morții. Fața este reconstruită folosindu-se informații ce au legătură cu craniul și țesuturile moi de deasupra acestuia.
”Robustețea oaselor craniului, a bărbiei, proeminența arcadei, configurația oaselor nazale, suturile craniene, dentiția, de exemplu, ajută la conturarea portretului-robot efectuat post-mortem. Apoi, ținând seama de anumite standarde de reconstituire se completează restul punctelor caracteristice feței: vârful nasului, lungimea și orientarea urechilor, fixarea mandibulei și a globului ocular…”, dezvăluie portretistul-crimibalist Florin Lăzău câteva dintre secretele meseriei sale.
Criminalistul Florin Lăzău a fost ofertat de agenții de la FBI
O meserie – cea de portretist-criminalist -, pe care ar fi putut să o profeseze peste Ocean, în Statele Unite ale Americii, în calitate de colaborator sau chiar de angajat al celebrului FBI. Artistul Lăzău a spus însă ”nu” și a rămas la IPJ Bihor unde conduce Secția de Criminalistică unde continuă să ajungă fel de fel de cazuri. Unele mai complexe, altele care par să aibă o rezolvare mai ușoară.
”Bineînțeles că există o oarecare tentație de a încerca să te realizezi din punct de vedere profesional și chiar personal în străinătate, unde nivelul de trai și satisfacție material poate este mai ridicat. Sunt convins însă, că dincolo, în afara țării, nu aș fi reușit să mă desăvârșesc în această profesie, dat fiind faptul că niciodată nu aș fi fost acceptat drept „unul de-al lor”, aș fi fost privit ca un „outsider”. Cazuri grele? Cazuri ușoare? Pe toate le tratez la fel. Toate sunt o provocare pentru mine pentru că sunt unice. Sunt cazuri în care mă implic emoțional, dar mă protejez, să nu rămân atașat emoțional”, conchide ofițerul.
CITEȘTE ȘI
ANALIZĂ / Paradoxul românesc: Țară depopulată și săracă, dar cu creșteri economice record