VIDEO/ Spencer Coca, directorul de companie petrolieră care explorează peșteri: “Am mers 22 de ore pe coardă, în subteran”

În 1980, Spencer Coca, originar din Zărnești, asista la o prezentare la un cămin cultural din București, făcută de Cristian Lascu, care pe vremea aceea lucra la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță”, despre explorările făcute de el și colegii săi în peșterile din zona Olteniei.

“M-a fascinat atât de mult acea prezentare încât am zis că vreau să devin speolog”, povestește Spencer. Doi ani mai târziu s-a înscris în Asociația speologică ”Focul Viu”, din București. Acolo și-a făcut ucenicia în acest domeniu. A învățat să exploreze peșteri, să le carteze, să meargă pe coardă în peșteră, să se scufunde în peșteră și a participat la explorarea mai multor peșteri, precum Polovragi, Rătei, Tismana și Șura Mare.

“Pasiunea pentru speologie m-a făcut și să urmez o carieră profesională în acest domeniu. Am studiat geologia, am devenit geolog și m-am concentrat pe explorarea carstului și a sistemelor de peșteri din întreaga lume, mai ales în Asia, în Asia îndepărtată, în insulele Borneo și Sulawesi, Malaezia și Indonezia”, mai spune Spencer Coca.

A stat șase ani în junglă, căutând zăcăminte

Primul job pe care l-a avut ca geolog a fost la firma Shell, care explora pentru hidrocarburi. Poate vă întrebați ce legătura au peșterile cu explorarea de petrol și gaze. “Există, în lume, multe zăcăminte de petrol și gaze care sunt cantonate în peșteri din trecut, așa-numitele paleocarst, peșteri care au existat în timpuri străvechi, care sunt neaccesibile omului, la foarte mare adâncime sub pământ și unde, prin foraje, se pot intercepta zăcăminte de petrol și gaze”, spune directorul companiei Mazarine Energy.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Peștera Niah din insula Borneo

Șase ani a stat în junglă, pe insula Borneo și în insulele din Marea Chineză, explorând astfel de sisteme. După 24 de ani, s-a reîntors în România, pentru a prelua funcția de director divizie zăcăminte și, ulterior, director inginerie petrolieră în cadrul grupului OMV Petrom SA. Acum, este director general pe România al companiei Mazarine Energy, care explorează și produce petrol și gaze, iar de un an este și președintele Federației Române de Speologie (FRS). Ne-a mărturisit că nu merge în peșteră ca să se relaxeze. Îi place, dar el merge ca să exploreze, să descopere lucruri noi, să fie primul care pășește într-o galerie subterană.

“Când ți-ai transformat o pasiune în meserie, îmbinarea lor devine un mod de viață. Când ai terminat programul la serviciu, te gândești la următoarea tură pe care o vei face într-o peșteră, în weekend”, mai spune Spencer Coca.

Chiar în urmă cu două săptămâni a fost în Peștera Topolnița, din Munții Mehedinți. Spencer Coca spune că cea mai frumoasă peșteră din România este peștera Piatra Altarului, din Munții Apuseni. “E peștera cu care România se poate mândri, care este de nivel top internațional”, spune președintele FRS.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Peștera lui de suflet este Șura Mare. “O peșteră complexă, dificilă, care te solicită ca speolog.  Accesul este dificil, din cauza apei și a râului subteran foarte puternic care trebuie înfruntat.  E o peșteră extrem de frumoasă, cu săli mari, care până acum a fascinat orice speolog care a intrat acolo”, spune Spencer Coca.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

A mai existat o peșteră care l-a fermecat cu frumusețea ei:  Peștera Carlsbad, din Munții Guadalupe, din sudul New Mexico, SUA.

Experiență de speriat, iarna, la 540 de metri adâncime

Aventura vieții sale a trăit-o în Avenul de sub Colții Grindului, din masivul Piatra Craiului, a doua cea mai adâncă peșteră din România. E o peșteră verticală, dificil de parcurs, expusă viiturilor de apă, cu cascade de apă foarte rece, pasaje strâmte și unde este o temperatură de 4 grade Celsius.

“În 1997, s-a organizat acolo o expediție de iarnă, iarna, pentru că zăpada acoperea zona de infiltrații a apei în peșteră. A trebuit, în mijlocul iernii, să urcăm până în creasta munților Piatra Craiului, cu tot echipamentul, cărând mai mult de 800 de metri de coardă. În acea expediție am avut cea mai lungă intervenție, care a durat 22 de ore de mers pe coardă în peșteră, experiență pe care nu am mai întâlnit-o până atunci. Atunci am instalat și un cablu telefonic în peșteră, ca să putem lua legătura cu cei de afară, în cazul vreunei nenorociri. Efortul fizic a fost la limita epuizării. Am crezut că nu vom reuși să ne reîntoarcem la suprafață”, mărturisește Spencer Coca.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Vrea să găsească peștera cu o adâncime de 1.000 de metri din Munții Retezat

Spencer Coca ne-a spus că România are cartate și catalogate peste 13.000 de peșteri, marea lor majoritate aflându-se în Munții Apuseni. Una din zonele necunoscute este zona Piule-Iorgovanu, din Munții Retezat, unde avem potențialul de a descoperi peșteri mai adânci de 1.000 de metri. Astfel de peșteri sunt foarte rare. În lume există doar câteva. El și speologii din cadrul federației și-au propus să organizeze tabere naționale și să facă un efort comun de a descoperi acea peșteră de peste 1.000 de metri, despre care știu că există, fiindcă au evidențe geologice. “Sunt convins că, în următorii ani, cu un efort susținut, o vom găsi”, spune Spencer Coca.

Federația Română de Speologie organizează în perioada 2 – 8 iulie 2018 , a XII-a ediție a Balkan Caver’s Camp, întâlnirea speologică balcanică, care anul acesta va cuprinde atât Congresul Național de Speologie, cât și Concursul Internațional “Speo Arta”, aflat la a 36-a ediție. Evenimentul va avea loc în comuna Baru Mare, în Țara Hațegului. Aici vor veni speologi din întreaga lume, dar și specialiști în protecția mediului și nu numai. Cu această ocazie, vor putea fi văzute 14 peșteri de pe raza Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina și Parcului Național Retezat. Detalii despre Balkan Caver’s Camp găsiți aici.

CITEȘTE ȘI:

Fotograful Bucureştiului. Cum arătau, „atunci şi acum”, locurile emblematice din Capitală – VIDEO 

Urmărește-ne pe Google News