Președintele afirmă că, prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea unui număr de 12 puncte din legea de modificare a Legii nr. 303/2004 și a unui număr important de dispoziții și sintagme aflate în strânsă legătură cu acestea.
Cu toate acestea, o serie de dispoziții din legea transmisă la promulgare ridică în continuare probleme, unele dintre modificări fiind, prin ele însele, neclare și contradictorii, aspect cu consecințe grave asupra exigențelor calității legii, impuse de Legea fundamentală, de natură să genereze un puternic impact negativ asupra bunei funcționări a sistemului judiciar.
De asemenea, prin conținutul lor normativ, unele dintre reglementări sunt lipsite de coerență și previzibilitate întrucât nu sunt corelate nici cu alte dispoziții ale legilor ce compun „pachetul legislativ” în materie de reformă în justiție (Legea de modificare și completare a Legii nr. 304/2004, respectiv Legea de modificare și completarea a Legii nr. 317/2004), putând afecta exigențele constituționale în materie de independență și bună funcționare a sistemului judiciar.
În acest context, trebuie subliniat că, deși a atribuit valoare de principiu unor prevederi legale, legiuitorul operează ulterior modificări de substanță cu privire la statutul judecătorilor și procurorilor care însă contravin principiului statuat prin același act normativ. Astfel, chiar punctul 1 al art. I al legii supuse reexaminării consacră o normă căreia i-a fost atribuită de către Curtea Constituțională valoare de principiu în toată reglementarea sistemului judiciar, respectiv separarea carierei judecătorilor de aceea a procurorilor, pentru ca, prin modificările legislative realizate cu privire la statutul judecătorilor și procurorilor, în cuprinsul legii, acest principiu să fie ignorat și chiar încălcat.
Totodată, considerăm că prin modificările adoptate în privința criteriilor de promovare a examenului de capacitate ori de promovare la instanțele superioare și îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție se relativizează standardele profesionale, se introduc criterii subiective exclusive ori determinante în evaluarea magistraților, cu efect asupra calității actului de justiție la cel mai înalt nivel, în condițiile în care gradul de exigență profesională trebuie să fie direct proporțional cu ierarhia instanțelor de judecată în sistemul judiciar român, mai spune președintele în reexaminare.
Florin Iordache, președintele comisiei speciale pentru legile justiției afirmă că, până la finalul acestei luni, toate legile vor trebui promulgate de președintele Klaus Iohannis, care nu mai are pârghii pentru a întârzia această decizie.
El a precizat că legea 303 privind statutul magistraților va fi dezbătută din nou, luni, pentru a se analiza cererea de reexaminare. Iar votul final, în Parlament, ar putea să aibă loc cel târziu marțea viitoare.
În luna mai, Senatul a adoptat Legea 3030 privind statutul magistraților, din pachetul legilor justiției, după ce Curtea Constituțională a decis că există prevederi neconstituționale în textul proiectului de lege, la sesizarea ÎCCJ și a Opoziției parlamentare.
Votul din Senat a fost final, astfel că legea merge la promulgare, la președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a anunțat că va ataca la CCR proiectul. Și Opoziția a atacat din nou legea statutului judecătorilor și procurorilor la CCR. PNL spune că modificarea legii, după ce a fost respinsă de judecătorii CCR a treia oară, s-a făcut pe repede-înainte.