Cum A Progresat Croația în Ultimii 20 De Ani și Cum A Ajuns România Să Vadă La TV Ultimele Cinci Campionate Mondiale

Croații, bronz la CM 1998 și argint la CM 2018, ne-au demonstrat încă o dată, nouă românilor, că performanța în fotbal nu ține cont neapărat de aria de selecție, ci contează foarte mult organizarea, disciplina și infrastructura. Naționala de fotbal a Croației, care reprezintă o țară cu 4,2 milioane de locuitori, a devenit o forță mondială într-un timp relativ scurt.

Bronz, la primul Mondial

Afiliați la FIFA în 1992, în timp ce se luptau cu sârbii pentru independeță, croații au cucerit bronzul la Coupe du Monde 1998, după ce în optimi au eliminat România, scor 1-0. Partida disputată la Bordeaux, pe 30 iunie 1998, a fost decisă de Davor Suker, dintr-un penalty controversat (45+2). Pentru Croația era prima participare la Mondiale, iar pentru noi, din păcate, avea să fie ultima! Dezamăgirea a fost imensă, deoarece în 1994 România ajunsese în pragul semifinalelor, iar Hagi și compania plecaseră în Franța cu gânduri mari.

Profeția lui Hagi

Gică Hagi, liderul Generației de aur, ne-a avertizat însă de pe atunci că fotbalul românesc se duce! ”V-am obișnuit prost timp de 10 ani. La ce condiții avem, nu avem nici un fotbal. Ce performanțe sunt în România? Suntem capi de serie la Mondiale. Nu ne prețuiți! Noi jucăm fotbal bine. Merităm să ne faceți statuie. La ce condiții sunt în România, trebuie să ne faceți statuie. Noi ne facem meseria bine. În trei ani fotbalul nostru se duce. Rezultatele sunt cu noi”, a fost declarația cât o profeție făcută de ”Rege” cu câteva zile înainte de CM 1998.

Recomandări

Cu Nicolae Ciucă la TVR Info: am asistat, timp de 50 de minute, la un interviu slinos, plictisitor și penibil. Felicitări lui Onică

Croația, opt calificări din 10. Noi, opt ratări din 10

În cei 20 de ani scurși de la Mondialul din Franța, Croația a reușit să construiască o nouă generație de excepție, care a depășit în Rusia performanța generației lui Davor Suker, Zvonimir Boban sau Slaven Bilici. După bronzul din 1998, croații au ratat calificarea la Euro 2000, unde tricolorii au ajuns în sferturi, dar s-au redresat repede și au participat la opt din cele nouă turnee finale de CM și Euro care au urmat. În ceea ce ne privește, naționala României n-a mai ajuns deloc la Mondiale, fanii consolându-se cu două calificări la Euro 2008 și Euro 2016. După confruntarea de la CM 1998, România a mai întâlnit Croația în trei amicale. Croații s-au impus de două ori (0-1, la Timișoara, în 2002, și 1-2, la București, în 2009), iar un meci s-a încheiat la egalitate (2-2, la Pula, în 2001).

ANALIZĂ | Cum a progresat Croația în ultimii 20 de ani și cum a ajuns România să vadă la TV ultimele cinci Campionate Mondiale

Ciprian Marica a marcat golul României în amicalul cu Croația, disputat pe 11 februarie 2009, în Ghencea. FOTO: EPA/ROBERT GHEMENT

Performanțe România – Croația, în ultimii 20 de ani

CM 1998: optimi – locul 3

Euro 2000: sferturi – nu s-a calificat

CM 2002: nu s-a calificat – faza grupelor

Recomandări

Alfred Bulai a fost arestat preventiv. E acuzat de mai multe fapte de agresiune sexuală și de folosirea funcţiei în scop sexual

Euro 2004: nu s-a calificat – faza grupelor

CM 2006: nu s-a calificat – faza grupelor

Euro 2008: faza grupelor – sferturi

CM 2010: nu s-a calificat – nu s-a calificat

Euro 2012: nu s-a calificat – faza grupelor

CM 2014: nu s-a calificat – faza grupelor

Euro 2016: faza grupelor – optimi

CM 2018: nu s-a calificat – locul 2

Florin Iacob: ”Croații investesc în copii și juniori”

Agentul Florin Iacob din Timișoara, bun cunoscător al fotbalului din spațiul ex-iugoslav, a explicat pentru Libertatea în ce constă secretul ascensiunii sportului rege în Croația. ”Cel mai important aspect este atenția pe care o acordă croații fotbalului juvenil. Fiecare club are propria academie, cu o infrastructură foarte bine pusă la punct. Din sumele de transfer investesc în aceste centre de copii și juniori. De fapt, ei au preluat și perfecționat metodele din fosta Iugoslavie. Statul nu se implică nici la ei, mai mult decât în România, când vine vorba despre sport. Nici federația lor nu face mai mult decât FRF. Diferența este că din banii pe care îi avem și noi, ei fac mult mai mult pentru sport”.

Croația, trei medalii de bronz la juniori

U18: medalie de bronz, Euro 1998

U16: medalie de bronz, Euro 2001

U19: medalie de bronz, Euro 2010

Recomandări

Elevul de liceu militar care a ucis o fată de 14 ani în Grădina Botanică din Craiova le-a spus judecătorilor că a comis crima din plictiseală

România, 11 schimbări de selecționeri

În cei 20 de ani de la ultima calificare la Cupa Mondială, naționala României a avut parte de 11 schimbări de selecționeri (Victor Pițurcă – Emeric Ienei – Ladislau Boloni – Gheorghe Hagi – Anghel Iordănescu – Victor Pițurcă – Răzvan Lucescu – Victor Pițurcă – Anghel Iordănescu – Christoph Daum – Cosmin Contra) și doi președinții de federație (Mircea Sandu și Răzvan Burleanu).

”Cu siguranţă echipa naţională a României ar fi avut loc la Cupa Mondială. Dacă ar fi fost acolo, România ar fi avut şanse foarte mari să iasă din faza grupelor”, a clamat șeful FRF, Răzvan Burleanu, care are partea lui de vină pentru ratarea calificării la turneul final din Rusia, prin instalarea neinspirată a lui Christoph Daum pe banca primei reprezentative.

Croația, 9 selecționeri pentru două medalii

Nici croații n-au avut o stabilitatea prea mare la nivelul băncii tehnice. Între bronzul din 1998 și argintul din 2018, naționala Croației a fost condusă de nouă selecționeri: Miroslav Blazevici (1994-2000), Mirko Jozić (2000-2002), Otto Barić (2002-2004), Zlatko Kranjčar (2004-2006), de Slaven Bilić (2006-2012), Igor Štimac (2012-2013), Niko Kovač (2013-2015), Ante Čačić (2015-2017) și Zlatko Dalić (2017-în prezent). În perioada 1998-2018, federația croată de fotbal a fost condusă de trei președinți: Branko Miksa (1997-1998), Vlatko Markovic (1998-2012) și Davor Suker (2012-în prezent).

Antrenorul Miroslav Blasevici a intrat în istorie după bronzul câștigat de naționala Croației la CM 1998. EPA PHOTO DPA/ACHIM SCHEIDEMANN

CROAȚIA
Populaţie: 4,171 milioane ‎(2016)
Speranţa de viaţă: 77,28 ani ‎(2015)
PIB pe cap de locuitor: 12.090,67 USD ‎(2016)

ROMÂNIA
Populaţie: 19,71 milioane ‎(2016)
Speranța de viață: 74,96 ani (2015)
PIB pe cap de locuitor: 9.474,13 USD ‎(2016)

Sunt regi la polo pe apă

Fotbalul este cel mai popular sport în Croația. Federația Croată de Fotbal (în croată Hrvatski nogometni savez), cu peste 118.000 de jucători legitimați, este cea mai mare asociație sportivă din țară. Pe lângă medaliile naționalei de fotbal, sportul croat se mai mândrește cu titlurile olimpice, mondiale și europene cucerite de naționalele masculine de handbal, baschet și polo pe apă, precum și cu trofeul suprem în tenisul masculin pe echipe, Cupa Davis. Croația are 44 de medalii olimpice, dintre care 15 de aur.

392 milioane de euro este cota de piață a fotbaliștilor din naționala Croației, conform site-ului transfermarkt, în timp ce naționala României este evaluată la 55,9 milioane de euro. Numai Ivan Rakitici, de la Barcelona, valorează 50 de milioane

Cinci croați în Liga 1

Fotbaliștii croați au o reputație foarte bună în Europa. Cinci fotbaliști croați vor evolua în ediția viitoare a Ligii 1: Ivan Zgrablic (FC Voluntari), Igor Jovanovici, Ivan Covici (ambii, Sepsi), Mate Males (CFR Cluj), Marko Brekalo (FC Botoșani).