În raportul de activitate al BNR pe 2017 este subliniată “creșterea ponderii cardurilor contactless în totalul cardurilor aflate în circulație, de la 37 la sută în decembrie 2016, la 57 la sută la finele anului 2017, datorită înlocuirii treptate a cardurilor care expiră cu carduri contactless”.
Date mai recente cu privire la numărul de carduri “fără contact” eliberate la nivel naţional nu sunt la îndemână. Dar un calcul simplu, raportat la baza de date interactivă a Băncii Naţionale a României, arată că numărul acestora este în jurul a 10 milioane de unităţi. Asta ţinând cont, evident, de creşterea proporţională dintre 2016 şi 2017.
“Contactless”-ul cu miere
Prin toate aceste carduri se învârt, potrivit aceleiaşi surse, aproape 11 miliarde de lei. Iar aceasta este suma aferentă doar lunii martie şi reprezintă tranzacţiile făcute prin POS-uri, adică plata directă la comercianţi, şi nu retragere efectivă de numerar de la bancomate.
Mai mult, şi plăţile cu cardul la comercianţi sunt pe o linie ascendentă. Doar între septembrie 2017 şi martie 2018, numărul de tranzacţii a crescut cu 12 milioane de lei, de la 95 de milioane la 107 milioane. Ţinând cont de cele aproximativ 10 milioane de carduri contactless aflate în circulaţie, s-ar putea traduce că cel puţin jumătate dintre plăţile la comercianţi au fost făcute cu carduri contactless. Adică în jur de 53 de milioane de plăţi făcute de români pentru cumpărături, doar în luna martie a acestui an. Totul în contextul în care există voci care susţin că aceste carduri fără contact au o serie de slăbiciuni faţă de cele tradiţionale.
Controversă, cu sau fără PIN
În România, limita de plată cu cardul contactless, fără să introducem codul PIN, este de 100 de lei. Asta, dar şi faptul că aceste carduri pot fi citite de la distanţă mare, pentru mulţi dintre noi sunt întrebări legate de siguranţa datelor pe care le conţin acestea.
“Furtul de pe cardurile contactless e un pic mai dificil decât pare. Pentru a încasa bani de pe un card contactless, ai nevoie de un POS. Or, aceste POS-uri sunt asociate unui cont şi unei identităţi. Dacă cineva ar merge cu un POS portabil şi ne-ar «proba» buzunarele, s-ar vedea, la sfârşitul zilei. Atunci, sunăm la bancă şi ne-ar spune care e firma care deţine POS-ul”, a explicat, la Interviurile Libertatea LIVE, Bogdan Botezatu, specialist în securitate informatică la compania Bitdefender.
Totuşi, cardurile contactless conţin o serie de informaţii importante, care pot fi accesate cu uşurinţă în spaţiile aglomerate.
„Anumite informaţii, care nu ţin de chestiuni care ne-ar putea pune în pericol tranzacţia bancară, există totuşi. Cineva ne poate vedea numele de pe card, ne poate vedea seria acestuia şi ne poate găsi. Practic, dacă vreau să văd cine e o persoană anume dintr-un autobuz, aş putea să-i citesc cardul contactless cu o aplicaţie. Nu aş putea să-i iau banii de pe card, dar aş putea să o caut pe reţelele sociale sau să-l caut pe internet să văd cine este. Există aplicaţii gratuite care pot fi descărcate pe telefoane şi e foarte uşor să pui mâna pe aşa ceva”, mai spune specialistul.
Cât de sigură e tehnologia contactless
În replică, reprezentanţii MasterCard România au transmis cotidianului Libertatea că, atunci când are loc o tranzacţie de tip contactless, cardul furnizează cititorului de card mai multe informaţii cu caracter dinamic, generate o singură dată şi care “identifică în mod unic şi sigur fiecare tranzacţie”.
Cât priveşte aplicaţiile pentru telefoanele mobile, “ele pot citi doar numărul cardului şi data de expirare. Chiar şi în cazul puţin probabil în care acestea ar putea fi citite, ele sunt insuficiente pentru a fi utilizate într-o tranzacţie frauduloasă”, au mai transmis reprezentanţii MasterCard România.
Iar detaliile tehnice ar ţine şi de o serie de coduri aflate la adăpost. “Pentru ca o achiziţie să fie autentificată şi autorizată prin telefon sau online, trebuie prezentate mai multe informaţii – inclusiv codul din trei cifre (CVC2), tipărit pe spatele oricărui card, numele şi adresa de facturare a titularului cardului, precum şi, în majoritatea cazurilor, codurile dinamice 3D-Secure (n.r. – un sistem antifraudă care solicită o parolă la fiecare plată online).
Deoarece cardul contactless nu trimite aceste coduri, adresa de facturare, informaţiile despre codul poştal sau numele prin interfaţă contactless, infractorul nu va avea informaţiile necesare pentru a efectua tranzacţii de plată, fie de proximitate, telefonic sau online”, au mai transmis reprezentanţii companiei care emite cărți de credit și debit.
Cu toate acestea, fraude există, atât cu carduri clasice, cât şi cu carduri contactless. Despre toate acestea, dar şi despre cum ne putem recupera banii în cazul în care cădem victime unor astfel de infracţiuni, aflați zilele următoare, pe Libertatea.ro.
Citește și:
Primarul Băluță amenință Libertatea cu procese, iar ziarul publică o nouă înregistrare în care șoferii firmelor protejate le spun polițiștilor “să sune la primar, la domnul Băluță, că știe el!”