ANALIZĂ / Amnistia fiscală pe înțelesul tuturor: ”Unii sunt mai deștepți și alții mai proști”

Experții consultați de Libertatea spun că o astfel de măsură este bună, însă modul în care au anunțat-o autoritățile distruge sistemul de colectare a taxelor de către Fisc și încrederea cetățenilor în stat.

Cum a fost în Italia

De asemenea, aceștia spun că este important și ce fel de amnistie ar urma să fie aprobată. În modul actual se încurajează pur și simplu neplata taxelor, arată consultanții fiscali.

De regulă, amnistiile se dau pentru cei care au bani în paradisuri fiscale, iar aceștia sunt iertați de impozite dacă repatriază banii. În 2010, un program de amnistie fiscală a scos 95 de miliarde de euro în Italia. Proprietarii au scăpat de taxare, dar în anii următori, averile respective au fost impozitate, banii fiind acum ”la lumină”, în sistemul bancar italian.

În România, în anii 2013 și 2015 s-au dat amnistii fiscale pentru anumite probleme, în vreme ce, la începutul acestui an, au scăpat de plata taxelor samsarii imobiliari care au construit cartiere întregi ”pe persoană fizică”.

De la casele lui Iohannis, la iertarea tuturor datoriilor

Subiectul a apărut în agenda publică la începutul acestei luni, când Eugen Teodorovici s-a referit la existența unui astfel de proiect.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

”Amnistia fiscală este un subiect pe care îl avem în lucru la nivelul Ministerului de Finanţe, dar nu se referă la domnul Iohannis. Este un posibil mecanism pentru a stimula partea de economie românească.

N-am să vă dau acum detalii referitor la această idee, dar este în lucru un astfel de mecanism şi vom discuta în următoarele zile, la nivelul conducerii Comisiei şi la nivel de Guvern, pentru a vedea dacă o astfel de măsură poate fi aplicată şi care vor fi efectele”, spunea Teodorovici, în 6 iulie.

Eugen Teodorovici a făcut această declarație după ce Liviu Dragnea, președintele PSD, s-a arătat public nemulțumit de faptul că Ministerul de Finanțe și Fiscul nu recuperează banii pe care i-ar datora președintele Klaus Iohannis pe veniturile din chiria unui imobil pierdut în instanță.

”Momentul zero”

Darius Vâlcov a anunțat, luni, că se dorește un ”moment zero”, pe care l-a legat de Centenar, adică sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire.

Vâlcov a spus că amnistia fiscală este prevăzută în Programul de Guvernare, unde ar fi vorba de prevederi privind ”restartarea mediului de afaceri”:

”Amnistia fiscală este prevăzută în Programul de Guvernare, în sensul în care se vorbește, la capitolul «Întreprinderi mici și mijlocii», de restartarea mediului de afaceri. De fapt, acest lucru înseamnă.

În viziunea Programului de Guvernare (foto jos – n.r.) și a ceea ce am discutat atunci cu președintele Dragnea, da (este vorba de ștergerea datoriilor – n.r.), dar aceste lucruri se fac, și nu se discută, pentru că nu am vrea niciodată să încurajăm pe cineva să nu își plătească datoriile și, mai mult decât atât, când o faci, dacă o faci, trebuie să iei decizia să răsplătești sau să îi bonifici și pe cei care și-au plătit corect taxele și impozitele”

”Amnistia lasă un gust amar, dar e sănătoasă”

Consultantul fiscal Adrian Bența spune că ”amnistia lasă un gust amar, dar e sănătoasă” pentru economie.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Acesta spune că există situații inacceptabile, când mulți români s-au trezit cu datorii la contribuțiile de sănătate pe anii din urmă sau că Fiscul a făcut impuneri suplimentare firmelor, dar care de multe ori sunt pierdute în instanță.

De asemenea, mare parte din datorii sunt ale companiilor de stat, prin intermediul cărora Guvernul a făcut, de fapt, protecție socială, nu activități economice.

Totuși, acesta spune că nu trebuia ca oficialii să se laude în presă.

”Fiscalitatea nu este morală, o amnistie lasă un gust amar că unii sunt mai deștepți și alții mai proști. Lăsând la o parte acest lucru, o amnistie este binevenită, pentru că strânge bani din piață.

La firme, listele de datornici sunt de mult timp, de 15 ani cel puțin. Problema a apărut la persoane fizice, unde am văzut mai multe personalități de top.

Sunt mai multe lucruri legate de amnistie: fie vorbim de companii de stat care au făcut protecție socială. De exemplu, Regia Minelor (Compania Națională a Huilei – n.r.). Aceasta n-a plătit niciodată contribuții, iar amărâții care au avut salariul minim pe economie, au plătit indirect pensiile minerilor, pentru că aceste regii de stat nu au plătit niciodată contribuții. Altele au fost pur și simplu devalizate.

Apoi, sunt probleme la persoanele fizice, care s-au trezit acum că le-a găsit Fiscul că au de plătit contribuții de sănătate pe 2013. Ei dacă plătesc acuma, ce se întâmplă, le garantează statul că sunt asigurați retroactiv pe 2013? Contribuția nu e o taxă, necesită o contraprestație.

Mai sunt și situații inacceptabile. De exemplu, în 2015, când am făcut eu un studiu la Curțile de Apel, patru din cinci cazuri dintre inspecțiile Fiscului au fost invalidate de instanțe”, a declarat Adrian Bența, pentru Libertatea.

Iresponsabilitate în comunicare

Numai că din momentul în care dezbaterile au devenit publice, contribuabilii corecți încep să se întrebe de ce ar mai plăti taxe, dacă altora le sunt anulate datoriile din când în când.

”În primul rând, nu trebuia dată în presă. Amnistia este bună, dar în momentul în care o discuți în presă, strici comportamentul contribuabililor corecți. Altfel, fie că dă, fie că nu, rămâne problema celor 20 de miliarde de euro care nu mai pot fi recuperate”, a spus Bența.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

”Ajungi să te întrebi: bă, dar eu de ce să plătesc taxe?

În 2013 și 2015 au fost amnistii pe probleme punctuale, când normele de aplicare adăugau la lege. Și la fel și asta cu imobiliarele din acest an.

Să vorbești acum de un moment zero… Nu trebuie gândit că e o iertare gratis. Acum se încurajează neplata taxelor, e o iresponsabilitate care mă scoate din minți”, a declarat și Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Contează și cum se dă

Pe lângă faptul că nu trebuia ca cei doi oficiali să se laude cu amnistia fiscală, mai contează și cum se face.

”Dacă o dai, ar trebui să o dai neutră, pentru toți. Depinde și cum se dă: nu ar trebui dată pentru impozite, ci pentru contribuții, în cazul persoanelor fizice. Ar trebui însă dată pentru firme, pentru că cea mai mare parte din sume nu mai pot fi recuperate.

Tot contribuabilii cinstiți rămân cu gustul amar. Amnistiile nu sunt morale, dar sunt sănătoase”, punctează Adrian Bența.

Iertarea nu e gratis

Gabriel Biriș a reamintit despre proiectul său din anul 2016, din perioada guvernării Cioloș, care prevedea atât o amnistie fiscală, cât și taxarea cu 75% a averilor nejustificate.

De asemenea, Biriș dorea introducerea unei ”declarații de patrimoniu” pentru toți cetățenii României. Acestea seamănă cumva cu declarațiile de avere ale politicienilor.

”Evident, hoțul strigă hoții! Acum văd o altă manifestare a acestei tendințe, aceea de a pleca de la premisa adânc înșurubată în capul multor politicieni că toți suntem hoți, nu numai ei, și de a propune o amnistie și pentru cetățenii contribuabili, probabil la pachet cu mult negata amnistie a faptelor de corupție.

Măi oameni buni, ați înebunit? Voi credeți că puteți da o amnistie fiscală ca să șpăguiți contribuabilii, în ideea că atunci va fi mai ușor acceptată o amnistie în penal??? Nu vă gândiți că o astfel de măsură distruge capacitatea de colectare, că vor fi din ce în ce mai mulți care nu vor mai plăti ce au de plătit? Voi înțelegeți cât de mult rău face chiar și discuția despre acest subiect? Voi înțelegeți că, distrugând capacitatea de colectare, distrugeți chiar STATUL, care așa se finanțează? Inclusiv corupția, tot de aici se finanțează…

Cum să vii să spui că ierți pe toți care nu și-au plătit impozitele? Să vii să îmi spui mie și altor milioane de cetățeni contribuabili că suntem fraieri că respectăm legea?”, a scris Biriș, pe Facebook.

Important e să plătești

Gabriel Biriș a afirmat că susține cu tărie un ”moment zero”, dar făcut cu onestitate.

”Punem totul pe masă, facem ordine, plătim ce am «uitat» să plătim, ne achităm datoriile și mergem mai departe. Dacă însă se repetă, statul te arde! De asta am propus un astfel de «moment zero» în proiectul de OUG care a dus în final la demisia mea! Declarație inițială de patrimoniu, 16% (impozit – n.r.) pentru ce declari voluntar, dar 75% pentru ce nu iese la socoteală după «momentul zero».

Bag seama că PSD (care tot de acolo a luat și transferul contribuțiilor) avea alte planuri: ștergem cu buretele trecutul, gratis, după care hoțul prins plătește 10%, ca negustorul cinstit…”, s-a dezlănțuit Biriș pe rețeaua socială.

Comisia Europeană trebuie să își dea avizul

Pe lângă faptul că scade încrederea cetățenilor onești sau a firmelor care își plătesc la zi taxele, mai există o problemă: Comisia Europeană.

Însuși Teodorovici a recunoscut acest lucru, miercuri. Oficialul a afirmat că statul poate recupera doar 17 miliarde de lei din totalul de 100 de miliarde de lei, cât este datoria totală a companiilor şi persoanelor fizice.

Comisia Europeană trebuie să se pronunțe dacă această amnistie este sau nu ajutor de stat. Cum 17 miliarde de lei ar fi recuperabile, aceste sume ar trebui, teoretic, luate înapoi de către stat.

Problema este că cei mai mari datornici la buget sunt, în acest moment, companii de stat.

Este vorba de Compania Națională a Huilei (aflată în faliment), Societatea pentru Închiderea și Conservarea Minelor, CFR Infrastructură, Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Națională a Cărbunelui, Romaero, Regia Autonomă de Activități Nucleare (RAAN) sau Poșta Română, conform datelor Fiscului.

Cum rămâne cu sentințele judecătorești definitive?

O altă problemă rămâne situația recuperării sumelor dispuse de instanțe prin hotărâri judecătorești definitive. În acest moment, nu se cunoaște dacă și aceștia vor beneficia de amnistie fiscală.

Este vorba de cazuri celebre precum ”Dosarul ICA” – în care au fost condamnați omul de afaceri Dan Voiculescu și mai multe alte persoane, ”Dosarul Microsoft ”– unde între condamnați se află oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru sau ”Dosarul Rompetrol” – unde statul trebuie să recupereze Creanța Libia.

Citește și:

Secretele cardurilor contactless. Câţi bani “fără contact” sunt rulaţi în România

Urmărește-ne pe Google News