Zeci de români, turiști sau care muncesc în străinătate, se întorc anual în țară cu boli tropicale, cei mai mulți cu malarie

O altă categorie de bolnavi este aceea a românilor care lucrează în zone endemice și care sunt și mai expuși acestor boli transmise de vectori, de regulă țânțari.

Medicul Emanoil Ceaușu, specialist în boli infecțioase și tropicale, a vorbit pentru Libertatea despre aceste boli și despre riscurile pe care le prezintă fiecare maladie.

Profesorul Ceaușu, care lucrează de jumătatea de secol în Spitalul de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală, singura unitate sanitară din România care tratează aceste suferințe, a subliniat că este obligatorie prezentarea la medic în cazul călătoriilor în zonele endemice, întrucât numai prin protecție poate fi eliminat un risc vital.

„Avem anual zeci de cazuri de boli din import, cum le spunem noi. Unii pacienți ajung în stare gravă și nu mai pot fi salvați. Pe alții îi salvăm, dar cu mari eforturi. Cel mai simplu este ca orice persoană care urmează să plece într-o călătorie în America  Latină, Africa, Asia, Orientul Mijlociu că consulte înaintea plecării un medic specialist. Sunt 36 de centre publice și private pentru vaccinare internațională”, a explicat profesorul Ceaușu.

Malaria, boala des întâlnită în multe zone tropicale și subtropicale

Recomandări

Avocata din București care a angajat un asasin să o ucidă pe fosta iubită a fiului său mort a fost reținută

În cele mai multe cazuri, românii care se întorc în țară cu boli de import au malarie.

Malaria este o boală infecțioasă des întâlnită în multe zone tropicale și subtropicale. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire și tratament, malaria poate duce la deces.

Malaria este determinată de un grup de protozoare-parazit numite Plasmodium. Parazitul malariei este transmis prin înțepătura femelei țânțarului anofel, în principal între amurg și zori. Femela țânțarului anofel este de dimensiuni mai mici decât masculul, intrând ușor în încăperi, prin plase și crăpături.

În ultimii zece ani, în România au fost 197 de cazuri de malarie din import.

Potrivit statisticilor internaționale, în ultima decadă există o tendință ascendentă a numărului de cazuri de malarie, pe fondul mobilității crescute a persoanelor la nivel global și a nerespectării profilaxiei nespecifice (protecție mecanică) și specifice (chimioprofilaxie).

Potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, în anul 2016 au fost înregistrate 21 de cazuri de malarie și nu s-a înregistrat niciun deces.

În ceea ce privește motivul călătoriei în țările endemice, cei mai mulți români, adică 17, lucrau acolo, o persoană a fost acolo ca turist, două au fost ca personal militar, iar o alta a ajuns acolo ca student.

Recomandări

Un bărbat analfabet, internat la Psihiatrie, apare a fi contestat prin e-mail o candidatură la Senat. PNL și PSD se acuză reciproc

Majoritatea cazurilor au fost înregistrate la cetățeni români, numai o persoană are altă cetățenie, aceasta fiind din Senegal.

Toți bolnavii s-au infectat pe continentul african: Senegal – 2, Nigeria – 2, Sudan – 1, Africa Centrală – 1, Coasta de Fildeș – 1, Ghana – 1,  Tanzania – 1, Sierra Leone – 2, Guineea Ecuatorială – 2, Camerun – 1, Chad – 2, Angola – 1, Burkina Faso – 2.

Cazurile de malarie au fost raportate în: București – 9, județele Constanța, Prahova și Vâlcea – câte 2 și Bihor, Neamț, Mehedinți, Giurgiu, Ialomița, Hunedoara – câte un caz. Doar două cazuri au avut recomandată chimioprofilaxia anterior călătoriei.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ jumătate din populaţia globului prezintă risc de boală, predominant în Africa, dar sunt afectate şi zone din Asia, America Latină, Orientul Mijlociu sau Europa.

Leishmanioza, boală cauzată de protozoare din genul Leishmania, transmisă la câine, rozătoare şi om

Leishmanioza este o altă boală de import, în ultimul deceniu fiind 37 de cazuri.

Boala este cauzată de protozoare din genul Leishmania, transmise la câine, rozătoare şi om. Sunt afectate organele interne, mucoasele, pielea și sunt semne de intoxicaţie.

Recomandări

Imagini surprinse de românii din Spania după inundații: magazine jefuite, mii de oameni fără apă și curent

Există mai multe tipuri de Leishmanioză, unele endemice, în subcontinentul indian şi Africa de Est, cu aproximativ 200.000 – 400.000 de noi cazuri estimate anual.

Peste 90% apar în Bangladesh, Brazilia, Etiopia, India şi Sudan.

Altele, care afectează până la 1,3 milioane de oameni pe an, la nivel mondial, cu 95% dintre ele în zone ca America, bazinul mediteranean, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală (în special în ţări ca Afganistan, Algeria, Brazilia, Columbia, Iran şi Siria).

Această parazitoză a devenit şi mai problematică în ultimele două decade, prin apariţia coinfecţiilor leishmania/HIV, caracterizate prin evoluţie accelerată spre SIDA şi mortalitate crescută.

Amibiaza, o maladie din grupul infecţiilor intestinale

Amibiaza este o maladie din grupul infecţiilor intestinale, care a afectat și români. La Spitalul ”Victor Babeș” au ajuns, în ultima decadă, șapte cazuri.

Boala este provocată de Entamoeba histolytica, care pătrunde în organismul uman pe cale bucală, prin ingestia de chisturi amibiene prezente în apă, fruc­te sau legume. Muștele pot avea rol în răspândirea chisturilor.

Simptomele sunt: intoxicaţie, afectarea ulceroasă a intestinului gros şi formarea abceselor în diverse organe interne.

Este prezentă mai ales în regiunile cele mai sărace, private de apă potabilă şi de sisteme de canali­zare, dar şi în zonele în care fecalele umane sunt utilizate în mod obişnuit ca îngră­şăminte.

Boala afectează populaţia loca­lă, dar şi călătorii care nu respectă cu stricteţe regulile legate de alimentaţie.

În cazuri rare, boala se întâlnește și în unele regiuni temperate, dar este frecventă, cu caracter endemic, în regiunile calde.

Febra Denga, transmisă prin muşcătura tânţarului

Febra Denga este o boală determinată de un virus din familia Flaviviridae, transmis prin muşcătura țânţarului femelă din specia Aedes aegypti (secundar şi Aedes albopictus în Asia, răspândit apoi în America de Nord şi Europa). În România au fost 22 de cazuri.

Are simptome asemănătoare gripei, se manifestată prin febră de 40ºC, cefalee, dureri oculare, mialgii, artralgii şi manifestări hemoragice.

În ultimii 10 ani a crescut numărul cazurilor de febră Denga înregistrate după călătorii în ţări endemice.

În România, în 2016 au fost înregistrate opt cazuri de febră Denga de import, în ușoară creştere faţă de anul 2015. Cazuri de febră Denga au fost în: Bucureşti – 6 , Timişoara şi Caraş-Severin – câte un caz.

În ceea ce priveşte sezonalitatea, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în timpul verii, acest lucru fiind legat de alegerea locului de petrecere a concediului de odihnă.

Cu excepţia unei persoane care a mers în aceste zone la muncă, toate celelalte persoane au călătorit ca turiști.

În ceea ce priveşte ţara de import, 4 persoane au călătorit în Indonesia și câte una în Cuba, Costa Rica, Thailanda și Republica Centraficană.

Peste 2,5 miliarde de oameni (aproximativ 40% din populaţia globului) trăiesc în areale cu risc de îmbolnăvire.

OMS estimează aproximativ 50-100 de milioane de cazuri în fiecare an, la nivel mondial.

5000.000 de persoane sunt spitalizate pentru forme severe, dintre care 2,5% decedează, majoritatea copii din ţări asiatice şi din America Latină.

Boala este acum endemică în peste 100 de ţări din Africa, Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest, America de Nord şi de Sud şi Estul Mediteranei.

Nu doar numărul total de cazuri este în creştere, ci şi emergenţa în noi areale sau manifestările epidemice.

Infecţia cu virus Zika

În perioada 2015-2016, virusul Zika a circulat în țări din Africa, Asia de Sud-Est şi regiuni ale Pacificului de Vest.

Circulaţia virusului în Brazilia, în 2015, a fost asociată, din punct de vedere geografic şi temporal, cu creşterea numărului de copii născuţi cu microcefalie şi a cazurilor de sindrom Guillain-Barré.

Ca răspuns, la 1 februarie 2016, directorul general al OMS a declarat că noile cazuri de microcefalie şi tulburări neurologice din America Latină şi Caraibe constituie o Urgenţă de Sănătate Publică, de Importanţă Internaţională (USPII), în conformitate cu Regulamentul Sanitar Internațional (2005).

De atunci, în România s-a instituit un sistem de supraveghere a infecţiei produse de virusul Zika.

În cadrul acestui sistem de supraveghere, în anul 2016 au fost confirmate trei cazuri de infecţie cu virus Zika, la persoane care au călătorit în Republica Dominicană, Guyana Franceză și Martinica.

Cazurile au fost înregistrate la grupe de vârstă 10-14 ani, 25-34 de ani și 35-44 de ani, două la bărbați și unul la o femeie.

Cazuri de infecţie cu virus Zika au fost în București și județele Ilfov și Cluj.

În ceea ce priveşte sezonalitatea, cazurile s-au înregistrat în timpul verii (luna iulie).

Bolile de import pot fi prevenite prin vaccinare

OMS recomandă vaccinarea antipoliomielită, pentru cei care pleacă în Afganistan, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo și Siria.

Vaccinarea se face cu patru  săptămâni înaintea călătoriei sau, în cazuri extreme, cu câteva zile înainte de plecare.

În România sunt 36 de cabinete de vaccinologie, publice și private, unde se pot vaccina toți cei care vor să călătorească sau urmează să lucreze în zone endemice.

Șapte dintre cabinete sunt în Capitală: Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului Apărării Naționale, Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială, CM Unirea, Sanador, Med Life Băneasa, Medicover și Centrul de Diagnostic și Tratament ”Victor Babeș”.

Urmărește-ne pe Google News