Dosarul angajărilor fictive: Apelul lui Liviu Dragnea împotriva condamnării la închisoare a început cu o amânare

UPDATE 09.40: ÎCCJ a amânat pentru data de 5 noiembrie începerea judecării apelului în dosarul angajarilor fictive, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare.

Liviu Dragnea nu s-a prezentat la proces, iar judecătorii au anunţat că liderul PSD a trimis o cerere prin care a solicitat amânare pentru a-şi angaja un avocat.

În faţa instanţei s-au adunat, încă de dimineaţă, aproximativ 30 de persoane, susţinători ai lui Liviu Dragnea, majoritatea fiind persoane în vârstă.

Ei au afişat pancarte cu mesaje precum: „Dragnea – proces politic”, „Nu securitate”, „Fără protocoale”, relatează Agerpres.

De asemenea, la Instanţa supremă au venit şi câţiva protestatari #rezist, între cele două grupuri având loc un schimb de replici.

Jandarmii le-au solicitat susţinătorilor liderului social-democrat să elibereze trotuarul din faţa instanţei deoarece participă la o acţiune neautorizată, iar în caz contrar vor fi sancţionaţi contravenţional. În replică, o femeie i-a spus jandarmului că nu este un protest. „Nu ne-a organizat nimeni, e doar susţinere”, a afirmat femeia.

Dosarul lui Liviu Dragnea ajunge acum în fața completului cu cinci judecători al Înaltei Curți.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

Această instanță de cinci judecători va tranșa toate apelurile declarate de cei condamnați de către instanța de fond de la ICCJ în dosarul privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman.

Dupa decizia de la instanța de fond, fosta soție a lui Liviu Dragnea, care a primit amendă de o mie de lei, nu a mai declarat apel împotriva acestei decizii.

Totodată, una dintre secretarele PSD, angajate fictiv la DGASPC Teleorman, Anisa Niculina Stoica, care a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare, a optat să nu atace decizia.

Judecătorii ICCJ care au decis condamnarea șefului PSD, Liviu Dragnea, la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, au motivat hotărârea și au explicat în detaliu de ce liderul PSD trebuie să treacă pragul închisorii.

Cei doi judecători, Constantin Epure și Cristina Geanina Arghir, și-au însușit probele procurorilor DNA precum și declarațiile martorilor și a inculpaților care și-au recunoscut faptele, și stabilesc pe baza acestui probatoriu că Dragnea a instigat-o pe șefa DGASPC să comită fapte penale.

„Or, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuţiile de serviciu, în sensul menţinerii în funcţie a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă și fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice”, notează cei doi judecători în motivarea sentinței de condamnare.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

Magistrații au pus cap la cap toate declarațiile date de martori dar și de inculpații care au decis să recunoască integral acuzațiile și să pledeze „vinovat” în fața instanței și au conturat profilul autorității lui Dragnea în Teleorman.

Dragnea, o „capacitate” care provoca temere în Teleorman

„Capacitatea inculpatului Dragnea Nicolae Liviu de a determina anumite atitudini, comportamente, de a influenţa opinii, totul pentru atingerea unui scop determinat este demonstrat şi de faptul că la nivelul D.G.A.S.P.C Teleorman exista o stare de temere generală de eventuale consecinţe cu privire la siguranţa locului de muncă în cazul în care cineva ar fi îndrăznit să discute de de situaţia celor două inculpate.

De altfel, importanţa funcţiei deţinute de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, cât şi eventualele consecinţe în cazul neconformării dispoziţiilor acestuia se regăsesc la nivelul percepţiei angajaţilor din cadrul Direcţiei Generale. Aceştia aveau o reţinere în a semnala conducerii unele nereguli privind activitatea angajatelor care se bucurau de protecţie la nivelul Consiliul Judeţean Teleorman, existând temerea pierderii locului de muncă, iar atunci când îndrăzneau să atragă atenţia asupra neregulilor descoperite în legătură cu cele două angajate, erau avertizaţi «să stea în banca lor» și/sau «să tacă».”, scriu judecătorii în motivare.

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

 Funcția de șef CJ îl obliga la respectarea legii

Judecătorii arată că gravitatea situației anchetate de procurorii DNA la DGASPC Teleorman rezultă  din lezarea „drepturilor și intereselor” angajaților de bună credință.

„Inculpaţii Alesu Floarea, Miloş Rodica, Şefu Olguţa, Marineci Ionel, Balaban Constantin Claudiu, Marica Valentina, Prodana (Dragnea) Bombonica, Gheorghe Nicuşor, persoane cu funcţii de conducere în cadrul D.G.A.S.P.C Teleorman, prin activitatea lor (neluarea niciunei măsuri în vederea sancţionării disciplinare a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, ca urmare a neprezentării la serviciu şi a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu, îndeplinirea unor acte cu încălcarea, în principal, a Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, și anume emiterea unor decizii de promovare, întocmirea rapoartelor de evaluare a performanţelor profesionale a inculpatelor Botorogeanu Adriana și Stoica Anisa Niculina, prin care s-a creat aparența că cele două inculpate s-au prezentat la locul de muncă, fapte care au fost de natură să aducă acestora avantaje patrimoniale necuvenite, respectiv plata drepturilor salariale, precum şi operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă) au adus atingere bunului mers al instituţiei publice, drepturilor şi intereselor celorlalţi angajaţi care îşi îndeplineau atribuţiile de serviciu, cu corectitudine şi onestitate”, se arată în documentul citat.

Judecătorii nu au ținut seamă de calitatea avută de Dragnea în Teleorman la acea vreme și arată că, cu atât mai mult, el era obligat de legile existente să-și îndeplinească atribuțiile conferite de funcție.

„Persoanele care deţin funcţii de demnitate publică (în speţă inculpatul Dragnea Nicolae Liviu), dar şi cele cu funcţii de conducere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor instituţii publice au obligaţia de a-şi îndeplini îndatoririle ce le revin în exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, să asigure ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile şi însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”, mai notează magistrații de la ICCJ.

Lecție pentru funcționarii publici

Dacă pentru unii situația de la DGASPC Teleorman pare ceva banal ce nu trebuia să ducă la un tam-tam judiciar, în ochii celor doi judecători situația angajatelor de partid, ținute ani de zile în funcții în mod fictiv și plătite din bani publici pentru munca prestată pentru politicieni, reprezintă fapte cu un ridicat grad de pericol social.

Astfel cei doi judecători le reamintesc funcționarilor publici din România care este scopul, rostul și mai ales cum ar trebuie să se prezinte conduita lor.

„Gradul de pericol social al faptelor este relevat de modul în care funcţionari din cadrul instituţiilor publice, încălcându-şi obligaţiile de serviciu, acceptă să săvârşească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influenţaţi şi intimidaţi de modul în care un preşedinte de Consiliu Judeţean înţelege să-şi exercite autoritatea, puterea şi influenţa în scopuri nelegale.

Mai presus de orice calificări juridice ale împrejurărilor comiterii faptelor, Înalta Curte, în opinie majoritară, remarcă încălcarea unor principii care guvernează activitatea unui funcţionar ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei instituţii publice: integritatea, demnitatea, legalitatea, responsabilitatea, buna- credinţă, onestitatea, transparenţa, corectitudinea, credibilitatea, exercitarea onorabilă, corectă şi corespunzătoare a funcţiilor publice.

Nerespectarea imputabilă a acestor principii atrage consecinţe negative în bunul mers al instituţiei din care funcţionarul face parte”, atrag atenția magistrații de la instanța supremă.

Foto: Hepta

Citește și:

Tolo: Biserica a întrebat, creștinii au răspuns! Rezultatul referendumului, o lecție de toleranță pe care credincioșii o oferă preoților

Urmărește-ne pe Google News