Proiectul de lege depus în Parlament prevede: „Prin derogare de la dispozițiile art.1 alin.(2) din prezenta lege, nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale, protestele politice, precum și cele care se desfășoară în piețe, în alte locuri în aer liber, trotuare, ori în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. În cazul în care organizatorii adunărilor publice nesupuse declarării prealabile dețin indicii sau date că desfășurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori că ar putea să ducă la manifestări violente, au obligația să solicite din timp primarilor, unităților de jandarmi competente teritorial și poliției locale sprijin de specialitate”.
„Legea 61/1991 vine din epoca mineriadelor și tradeaza resorturi antidemocratice”
Liberalii precizează că decizia ÎCCJ privind Legea adunărilor publice (61/1991) precizează că organizarea adunărilor publice trebuie declarată prealabil autorităților publice.
„Din păcate, practică autorităților publice înțelege această declarare prealabilă că o formă de autorizare de facto, ceea ce poate duce la interpretare abuzivă a legii și la încălcarea libertății de exprimare și a libertății întrunirilor consacrate de articolul 39 din Constituția României. Trebuie spus că Legea 61/1991 vine din epocă mineriadelor și trădează resorturi antidemocratice în contradicție flagrantă cu evoluția societății românești”, a transmis Raluca Turcan, la Parlament.
Potrivit acesteia, legea actuală a adunărilor publice poate deveni o reală piedică în organizarea unor manifestații politice pașnice mai ales atunci când este folosită cu rea-credința și abuziv așa cum s-a întâmplat cu protestele din 10 august.
„Este nevoie de o modificare legislativă care să precizeze clar care sunt situațiile în care este necesară autorizarea manifestațiilor publice. După declararea prealabilă a unui miting, este obligația autorităților să asigure condițiile de securitate pentru desfășurarea acestuia.Interzicerea unei manifestații nu trebuie să mai aparțină autorităților publice care să decidă după bunul plac, singură autoritatea care poate interzice un miting trebuie să fie o instanță de judecată”, mai spune Turcan.
Protestele spontane nu mai sunt acoperite de lege, potrivit hotărârii luate luni de Instanța Supremă.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că adunările publice, respectiv manifestațiile, mitingurile și orice alte forme de protest trebuie declarate atunci când se desfășoară în locuri publice. Protestatarii #rezist au anunțat deja că vor da în judecată statul român, în urma deciziei de luni.
Citeşte şi: