Statul Crește Salariile Chiar și La Companiile Cu Probleme

După majorări continue de salarii în 2017 și 2018 în sectorul bugetar, acum a venit și rândul celorlalți lucrători de la stat, cei aflați în companii.

Poștașii primesc 15% la salariu

Peste peste 13.260 de angajați ai Poștei Române vor primi în medie la salariu o sumă de 337 de lei, reprezentând o majorare de 15%, cea mai mare din ultimii zece ani, potrivit Profit.ro. Per total, Poșta Română are mai bine de 24.000 de salariați, fiind unul dintre cei mai mari angajatori din România.

Spre comparație, Petrom – cea mai profitabilă companie din România – are 13.322 de angajați, iar Dacia – cea mai mare companie din țară și cel mai mare exportator – are 14.261 salariați.

Argumentul este fidelizarea angajaților și criza de forță de muncă actuală cu care se confruntă compania.

Câștigul mediu salarial este de 2.346 lei, potrivit bugetului Poștei pe anul 2018, ceea ce înseamnă circa 1.375 lei net.

Plata pensiilor pe card va afecta compania

Problema este că statul are planuri contradictorii pentru Poștă. În timp ce Ministerul Comunicațiilor este de acord cu majorarea salariilor, Ministerul Finanțelor vrea să introducă plata pensiilor pe card pentru toți pensionarii.

În acest moment, 3 milioane de pensionari așteaptă poștașul lună de lună, iar 1,7 milioane primesc banii pe carduri bancare. Plata tuturor pensiilor pe card va aduce economii de 600 de milioane de lei la buget anual, dar va provoca o gravă criză financiară Poștei Române.

Recomandări

Ultimul infractor român „refugiat” în Italia, după o condamnare simbolică. Juristul Irinel Caius Iliescu și-a terorizat iubita până când femeia s-a aruncat de la etajul 15

Poșta Română a consemnat în 2017 venituri totale de 1,126 miliarde de lei și un profit net de 13,92 milioane.

Situația nu e roz

Chiar dacă e pe plus, situația companiei nu este deloc roz. Societatea a fost pe pierderi ani la rând, iar în 2013 Fiscul i-a găsit o serie de datorii neplătite în valoare de 107 milioane de lei.

Acestea nu au fost achitate din cauză că societatea era în criză, ci au fost ulterior transformate în acțiuni. Astfel, Ministerul Comunicațiilor a ajuns să dețină 93,52% din acțiuni, iar Fondul Proprietatea mai are doar 6,48% din titluri.

Mai mult, Poșta a trecut printr-o privatizare ratată în 2013, când Bpost – poșta belgiană – s-a retras din procesul de privatizare fix din cauza datoriilor către stat.

Poșta a fost recent ținta glumelor și ironiilor pe internet, după ce compania a anunțat că introduce plata cu cardul la ghișee.

De altfel, Poșta și Fiscul sunt văzute de către cetățeni drept unele dintre cele mai închistate și nemodernizare din țară.

Dosarul Poșta Română

În fine, de numele companiei se leagă și Dosarul Poșta Română în care fostul director Mihai Toader și mai mulți șefi din companie au fost condamnați definitiv în instanță.

Alături de aceștia au fost condamnați și fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu și fostul ministru al Comunicațiilor Zsolt Nagy.

Recomandări

Conform ultimului recensământ, Parlamentul României ar trebui să aibă cu 66 de aleși mai puțin. Câți deputați și senatori ar pierde Bucureștiul

Angajații de la metrou vor salarii mai mari cu 42%

Poșta nu este singura companie în situație dificilă la care statul se pregătește de majorări salariale.

Angajații de la Metrorex – compania care se ocupă de rețeaua de metrou din București – vor să declanșeze greva generală, aceasta fiind programată între 10 și 15 noiembrie.

Ion Rădoi, liderul sindicaliștilor de la metrou, a cerut o majorare salarială de 42%. Acesta argumentează că metroul din București este similar cu cel din Bruxelles, dar că la aceeași muncă salariul este de peste șase ori mai mare în Belgia.

Metrorex are circa 4.500 de angajați, iar câștigul mediu brut în companie este de circa 7.450 lei, care înseamnă circa 4.400 de lei lei în mână.

„Vreau să vă spun că avem de-a face cu tot felul de promisiuni făcute de preşedintele partidului de guvernare, care ne-a spus că dublează salariile în următorul an, la fel şi cu promisiunile făcute de doamna ministru al Muncii, cu acea ordonanţă prin care au ieşit la pensie oameni cu 137% pensie peste salariu, cu creşterea combustibililor cu 10%, la utilităţi cu 15,5%. Pe deasupra au mai reuşit să ne bage în salariu şi cota pe care trebuia să o dea angajatorul. Acesta este motivul pentru care am solicitat o majorare de 42% a salariilor la metrou.

Am făcut o comparaţie între cele două metrouri, de la Bucureşti, şi din capitala Europei, Bruxelles. La metroul nostru salariul este de 2,46 euro pe oră, iar la Bruxelles este 15,5 euro pe lună. Practic, la noi vorbim despre un salariu brut tarifat de 33 milioane de lei (3.300 lei, n.r.). La metroul din Bruxelles, salariul este de şapte ori mai mult, deci, oameni care muncesc în aceleaşi condiţii, întreţin acelaşi sistem”, a spus Rădoi, citat de Digi 24.

Metrorex trăiește din subvenții de la stat

De-a lungul timpului, autoritățile au cedat în fața amenințării unei posibile greve la metrou.

Situația Metrorex este și ea ciudată: compania nu își poate susține activitatea din vânzarea cartelelor și abonamentelor de călătorie astfel că primește an de an subvenții de la stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Suma este în jurul a 350 de milioane de lei pe an.

Recomandări

Revoluția inteligenței artificiale începe să dea rateuri. The Economist: Nu va oferi profiturile uriașe estimate

Magistrala 5, poveste fără sfârșit

Mai mult, Metrorex se confruntă și cu constructorii Magistralei 5, Drumul Taberei-Eroilor. Aceștia au câștigat în instanță despăgubiri de 188 milioane de lei.

Magistrala 5 în sine este la rândul ei o poveste tipic românească: trebuia terminată inițial în 2014, dar lucrările s-au mișcat în ritm de melc și abia în 2019 este programată inaugurarea.

Trucarea licitației de trenuri

Un alt scandal în care a fost implicată compania Metrorex este legat de licitația pentru trenuri din anul 2014. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început să investigheze licitația, ba chiar a obținut condamnarea în primă instanță a două persoane pentru trucarea licitației.

Licitația fusese câștigată de către compania spaniolă CAF, dar a fost contestată de către Astra Arad și grupul francez Alstom.