Cu 171 de voturi „pentru”, legea a fost adoptată de deputați. Doar 90 de aleși s-au pronunțat împotriva actului normativ.
Votul vine în contextul în care și Comisia Europeană, și Comisia de la Veneția, au cerut României să nu înființeze o astfel de secție specială. Și opoziția a criticat modificările adoptate.
„Vom merge mai departe cu toata opoziția dumneavoastră și a Comisiei europene și a Parlamentului European. Este josnic să nu apărați România”, a anunțat deputatul PSD Florin Iordache, în plenul Camerei Deputaților.
Tot miercuri, deputații au adoptat și ordonanța 92/2018, tot criticată de partenerii europeni. Este vorba despre actul normativ care prevede schema de pensionare anticipată a magistraților, din 2022.
Ce prevede legea
Potrivit ordonanței de urgență nr 90, adoptată miercuri de Camera Deputaților, secția specială trebuie să-și înceapă activitatea în termen de șase luni de la intrarea în vigoare.
În cadrul Secției speciale, vor activa 15 procurori care vor ancheta faptele de corupție săvârșite de judecători și procurori.
Șefii secției vor fi numiți prin concurs, după o evaluare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Dosarele deja existente vor fi trasnsferate de la Ministerul Public la noua secție, după ce își va începe activitatea propriu-zisă. În prezent, există aproximativ 300 de dosare de acest fel.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a adoptat ordonanța de urgență în 10 octombrie. În 19 octombrie, Comisia de la Veneția trăgea primele semnale de alarmă.
Un apel ferm transmis de specialiști este referitor la secția care ar urma să ancheteze faptele de corupție comise de magistrați. După ce coaliția PSD-ALDE a decis înființarea unei astfel de structuri, Comisia de la Veneția recomandă aleșilor români să renunțe la acest lucru.
„În mod clar, renunțați la propunere de pensionare anticipată a magistraților dacă nu vă puteți asigura că nu vor fi efecte adverse în funcționarea sistemului judiciar„, a avertizat Comisia de la Veneția.