Incendiul din discoteca din Goteborg și lecția suedeză pe care autoritățile române o puteau învăța, cu 17 de ani înainte de Colectiv

Focul de la discoteca din Goteborg a fost un incendiu devastator provocat intenționat. Incendiul s-a produs într-o clădire pe pe insula Hisingen din Goteborg, Suedia. Spațiul a fost închiriat de o firmă de catering pentru comunitatea macedoneană din oraș cu scopul organizării unei petreceri. 375 de tineri cu vârste între 12 și 25 ani au fost prezenți în clădire în momentul izbucnirii incendiului, majoritatea lor aparținând diferitelor minorități etnice. Pompierii au constatat ulterior că spațiul putea găzdui maxim 150 de persoane.

Focul a izbucnit la etajul al treilea al clădirii și a fost pus la ieșirea de la scara de incendiu, ceea ce a blocat ieșirea și astfel mulțimea a trebuit să iasă pe o singură ușă care dădea într-o scară îngustă pe care încăpea o singură persoană.

Mulți tineri au fost forțați să sară pe ferestre pentru a scăpa de flăcări, dar cum se aflau la 2,2 metri înălțime s-au rănit în cădere.

Cum s-a intervenit în seara incendiului

Aproximativ 60 de tineri au fost salvați de pompierii care au intervenit la incendiu, dintre care 40 au fost coborâți pe scara clădirii și alți 20 au fost scoși pe fereastră. Alții au reușit să iasă singuri să se salveze.

Totuși, 60 au murit înăuntru și trupurile lor au fost găsite de pompieri în zilele următoare incendiului. Alți 213 au fost răniți, dintre care 50 grav.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Serviciile de urgență din Suedia au fost copleșite de numărul răniților. Paramedicii au oferit ajutor pentru 173 de persoane rănite, multe dintre ele suferind de arsuri grave sau intoxicări cu fum.

Efortul de îngrijire a răniților a fost complicat de faptul că unii oameni s-au comportat amenințător și au acționat violent. Asistenții medicali de pe ambulanțe au fost loviți, iar pompierii și polițiștii au fost la rândul lor atacați de mulțimea adunată. Pentru că anterior asistenții medicali nu s-au confruntat cu astfel de situații, nu a existat deci un plan de acțiune pentru a acționa în astfel de situații.

Totuși, o parte din personalul serviciilor de urgență au declarat ulterior că majoritatea tinerilor „s-au făcut utili și au fost foarte folositori în timpul lucrărilor de salvare”.

Echipamentul de pe ambulanțe a fost bine adaptat la un eveniment de tipul acestui incendiu, dar era proiectat pentru nevoile unuia sau a doi pacienți și din cauza aceasta s-au confruntat cu o lipsă de oxigen, de pături și soluție pentru perfuzii.

Ambulanțele care au venit ulterior de la spitale au adus cu ele echipament suplimentar, dar acestea au sosit la fața locului la ora 00:42, în condițiile în care incendiul a fost anunțat la 23:42.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

La ora 00:45, a început transportul cu ambulanțe al răniților. În plus față de transportul cu ambulanță s-au folosit și autobuze pentru a duce răniții la spitale, iar cei care nu erau în stare foarte gravă au mers singuri cu taxiul sau cu mașinile private. Ultimul rănit a fost trimis la spital la 02.12 după ce a fost găsit într-o stație de autobuz.

Ulterior, cazurile severe au fost transportate cu elicopterul către unitățile medicale specializate din alte orașe suedeze.

De la acuzații de rasism la patru adolescenți care au pus focul

La început nu s-a știut dacă focul a fost accidental sau provocat intenționat, dar la scurt timp după aceea au început să circule speculații că a fost pus de suedezii xenofobi sau rasiști. Prin oraș au început să circule flyere cu mesajul „60 de imigranți tineri au murit, acum 60 de suedezi trebuie să moară”. Mai târziu, s-a constatat că cei patru incendiatori erau ei înșiși imigranți din Iran cărora li s-a interzis accesul la petrecere.

În ianuarie 2000, trei suspecți au fost arestați de poliție, iar în februarie un al patrulea a ajuns în custodia autorităților. Cei patru incendiatori erau adolescenți cu vârste cuprinse între 17 și 19 ani. Liderul grupului a primit 8 ani de închisoare, alți doi tineri au fost condamnați la câte 6 ani și cel mai tânăr, care era minor, a primit o pedeapsă de patru ani într-un centru de reeducare.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Proprietarii clădirii care nu au asigurat măsurile anti-incendiu necesare și organizatorii petrecerii au fost ridicați de autorități după deschiderea anchetei, dar au fost eliberați la scurt timp după aceea și nu s-a luat nicio măsură legală împotriva lor.

Cum a fost gestionată situația după incendiu

Un program masiv de intervenție în caz de criză a fost inițiat în diferite spitale, iar majoritatea școlilor au adus în acțiune planurile de urgență pentru criză, oferind o varietate de servicii sau activități diferite pentru a ajuta adolescenții. Municipalitățile, bisericile și organizațiile de voluntariat au pus bazele centrelor de criză, iar personalul din diferitele clinici de psihiatrie pentru copii și adolescenți a lucrat intens pentru a sprijini victimele și rudele.

În prima zi după incendiu, autoritățile au înființat 30 de „krisjourer”, centre de ajutorare, pentru supraviețuitori și familiile victimelor. Numărul acestora a crescut la 76 în zilele următoare, iar la 1 noiembrie au fost raportate 109 de centre de manageriere a crizei. Consiliul municipal a decis că acestea vor fi deschise 24 de ore în următoarele zile după incendiu. În weekendul din 7-8 noiembrie, multe s-au deschis doar în timpul zilei, iar până la jumătatea lunii noiembrie, multe dintre centrele de criză au fost închise. Totuși, în zonele în care trăiau mai mulți locuitori afectați, au fost menținute deschise până la sfârșitul lunii noiembrie.

Centrele de criză au fost reziliate la sfârșitul anului 2000.

Guvernul a decis să acopere parțial costurile municipiului legate de incendiu și a acordat în anul 2000, orașului Goteborg aproape 10 milioane de euro.

În ceea ce privește familiile victimelor, rudele au întemeiat mai târziu organizația non-profit BOA (asociația rudelor victimelor incendiilor), care a funcționat mai mulți ani după aceea și a oferit sprijin victimelor unui incendiu dintr-un club din Volendam, Olanda și de asemenea victimelor tsunami-ului din 2004.

Un studiu realizat la 18 luni după incendiu arată că supraviețuitorii au suferit de șoc post-traumatic. Douăzeci și trei la sută dintre participanți au abandonat școala sau au repetat o clasă din cauza incendiului. De asemenea, mulți au prezentat probleme cu capacitatea de concentrare, rezultatele școlare le-au scăzut mult și unităților școlare le-a fost greu să gestioneze situația.

Departamentul de pompieri din Goteborg, precum și supraviețuitorii și rudele victimelor au lansat un program de amploare de atenționare și creștere a gradului de conștientizare în rândul tinerilor cu privire la cât de rapid se poate răspândi un foc și la consecințele potențiale.

La a zecea aniversare a incendiului din 2008, a fost dezvelit un memorial permanent, realizat din granit lustruit cu numele și vârsta fiecărei victime gravate în aur. Monumentul a fost plasat la Backaplan, în partea din Hisingen, unde s-a produs focul.

Clădirea în care s-a produs incendiul a fost curățată de reziduuri în vara anului 2000, când a început și planificarea reutilizării spațiilor. S-a stabilit ca imobilul să fie devină un loc memorial. Cu ocazia celei de-a treia aniversări a incendiului, spațiul a fost finalizat și aici a fost amenajat o încăpere cu fotografii și obiecte personale ale celor care au decedat în incendiu. Elevii și grupuri de tineri merg acolo în vizite de studiu și sunt informați cu privire la riscurile incendiilor.

Citește și:

VIDEO ȘOCANT – SECRETELE „COLECTIV”: Minciunile care au dus la viermi pe rănile pacienților din România. „În niciun raport medical al arșilor transferați în străinătate nu au fost consemnate analizele legate de bacteriile nosocomiale depistate!”

SECRETELE „COLECTIV”: Procurorii au chemat la audieri, ca martori, zeci de medici ATI de la cele 12 spitale care au tratat răniții de la „Colectiv”! „Nici măcar piele pentru grefe nu exista, dar ministerul spunea că avem de toate!”

SECRETELE „COLECTIV” ÎN IMAGINI ȘI DOCUMENTE: Chirurgul Emanuel Albu a cerut, încă din prima zi, în foaia de observație, transferul rănitului Roberto Vlăduț! Vlăduț pleacă ultimul și moare!

SECRETELE „COLECTIV”: În timp ce marii arși au fost lăsați acasă, în primul avion a fost îmbarcat un ziarist fără răni grave, afectat doar pe mâini, cu recomandarea „continuarea tratamentului și kinetoterapie”!

Urmărește-ne pe Google News