Legea privind desecretizarea protocoalelor a fost atacată la CCR. Ce spune şeful statului despre proiectul lui Dragnea şi al lui Tăriceanu

Legea inițiată de Liviu Dragnea, privind declasificarea protocoalelor între SRI și instituții din justiție, a fost adoptată de Camera Deputaților, forul decizional, pe 14 noiembrie.

Potrivit actului normativ, toate protocoalele de colaborare dintre Direcția Națională Anticorupție și Serviciul Român de Informații, SRI și Înalta Curte de Casație și Justiție, vor fi desecretizate.

„Legea privind declasificarea unor documente a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 și ale art. 75 din Constituție, fiind încălcată competența primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul și soluțiile adoptate de Camera Deputaților, cu referire la modificările adoptate după votul din plenul acesteia, amendamente nediscutate în prima Cameră sesizată. În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituționalitate nesocotește și principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, spune preşedintele.

Se mai precizează că, prin amendamentele admise, Senatul a extins termenul în care persoanele se pot adresa unei instanțe pentru „constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit” de la 6 luni la 3 ani, aspect neavut în vedere de inițiatori.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

„De asemenea, prin alte două amendamente adoptate de Senat se introduce calea extraordinară de atac a revizuirii pentru hotărârile definitive în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existență a documentelor prevăzute de art. 1 și până la intrarea în vigoare a legii”, spune preşedintele.

Klaus Iohannis spune că, având în vedere că art. 1 din legea criticată vizează declasificarea unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și ținând cont de rolul constituțional al acestei autorități publice, era necesar punctul său de vedere.

În conformitate cu art. 119 din Constituție: „Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii”.

Citeşte şi: FOTO/ La primărie, pe pavele, la școală, prin  noroi. Cum explică primarul: „Acolo e șantier, doar nu era să construiesc școala în altă parte și să o plantez în Prigoreni”

Urmărește-ne pe Google News