EXCLUSIV | Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” se sufocă! Extinderea, deja întârziată cu cinci ani, este blocată de litigii imobiliare

• Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” are nevoie urgentă de un nou terminal.

• Aerogara şi-a atins capacitatea maximă la 31 decembrie 2018.

• Extinderea aeroportului, cu un nou terminal în partea opusă a pistelor, trebuia să înceapă acum cinci ani.

• Guvernul a făcut primii paşi concreţi pentru începerea investiţiei abia în august 2018.

• Viitorul terminal de pasageri, cu 25 de porţi de îmbarcare şi 9.600 de locuri de parcare, ar urma să ocupe o suprafaţă de 600 de hectare.

• O componentă majoră a proiectului, estimat la peste un miliard de euro, o reprezintă exproprierile de terenuri, care vor depăși doar ele un sfert din această sumă.

• Multe terenuri fac însă obiectul unor litigii în instanţă.

• Potrivit legii, până când disputele nu vor fi stinse definitiv, terenurile nu pot fi răscumpărate.

a

În 2019, Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” împlineşte 56 de ani de activitate civilă. Şi tot 2019 este anul când Otopeniul şi-a depăşit din nou capacitatea proiectată.

Deşi este cea mai mare din ţară, aerogara nu este însă şi cea mai bătrână. Vecina Băneasa, botezată după pionierul Aurel Vlaicu, este printre cele mai vechi cinci aeroporturi operaţionale din lume!

Dar tradiţia aeronauticii româneşti nu reprezintă o perspectivă optimistă.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Trei ore pentru îmbarcare

Cu toate că este cel mai important din regiune, Aeroportului Otopeni nu a fost modernizat la timp. Extinderea este deja întârziată cu cinci ani.

Doar anul trecut, pe aici au trecut peste 14 milioane de pasageri. Ceea ce reprezintă o creștere cu 20% faţă de 2017.

Presiunea este mare.

Atât pe pasageri, care sunt chemaţi cu până la trei ore înainte de decolare, cât şi pe angajaţii care răspund de bunul mers şi de securitatea aeroportului.

Un nou terminal în capătul opus al pistelor, şi infrastructura de acces aferentă, ar trebui să împiedice „griparea” aeroportului.

În acest context, Guvernul a avizat, abia la sfârşitul lunii august 2018, indicatorii tehnico-economici pentru Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti.

Studiul de fezabilitate pentru Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroporturare la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” București.

Doar exproprierile sunt estimate la aproximativ 250 de milioane de euro, dintr-o valoare totală a proiectului de un miliard de euro.

Iar cumpărarea terenurilor de către stat nici măcar nu a început. Mai întâi trebuie alocaţi banii necesari.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Ulterior trebuie stinse litigiile pe marginea unor terenuri „afectate de servituţi aeronautice”, deţinute de persoane private.

Epopeea Tribunalului

Ziarul a identificat mai multe astfel de situaţii. Un teren, deţinut de avocatul Daniel Ghioca, a fost cumpărat de la o persoană fizică, care a beneficiat de o eroare a legii retrocedărilor.

„Scăparea” legiuitorului a presupus împroprietărirea persoanelor cu parcele aflate în buza sau chiar între cele două piste.

Pretenţiile avocatului în instanţă se ridică la 216.000 de euro, adică 1.000 de euro pentru fiecare lună în care nu a putut folosi terenul din cauza restricţiilor aeronautice.

„Stadiul procesului este incipient. Nu s-a ajuns nici la stabilirea probatoriului. (…) Terenul a fost cumpărat. A fost o chestiune cu mai mulţi, de făcut ceva, de intrat în contextul folosirii acestor terenuri”, a explicat avocatul Ghioca reporterilor Libertatea.

Un alt litigiu ţine de balizajul fără de care aeroportul nu poate funcţiona. Proprietarul terenului pe care se află luminile de semnalizare din capătul Pistei nr. 2 cere, la rându-i, despăgubiri în instanţă.

Iar pentru un alt teren, un alt latifundiar vrea să fie despăgubit pentru perioada 1950-2006!

Exemplul polonez

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Dacă în România extinderea celui mai mare aeroport bate pasul pe loc, în Polonia, traficul aerian a ajuns într-un impas tocmai din cauza că nu mai există lot pentru vreun terminal sau vreo pistă.

Aeroportul Chopin din sudul Varşoviei a tot fost extins după căderea comunismului şi astfel şi-a atins limita de 667 de hectare.

Anul trecut, Guvenul polonez a anunţat construcţia unui alt aeroport, la 30 de kilometri de metropolă.

Investiţia, de 10 miliarde de dolari, ar urma să susţină un trafic aerian de aproape 100 de milioane de pasageri pe an.

Prin comparaţie, în nordul Bucureştiului, autorităţile se chinuie să exproprieze aproximativ 200 de proprietari care deţin circa 600 de hectare de teren.

Vremuri aglomerate

Potrivit previziunilor, în mai puţin de şapte ani ar urma să fie atinsă capacitatea Otopeniului, cu tot cu cel de-al doilea terminal încă neconstruit.

24 de milioane de oameni ar urma să tranziteze aerogara „Henri Coandă” în 2025.

Iar „boom-ul aeronautic” va ajunge în 2030 la 32 de milioane de pasageri pe an.

Prin comparație, în 2018, cel de-al zecelea cel mai aglomerat aeroport din lume, cu un trafic de 35 de milioane de pasageri, a fost cel din Delhi, capitala Indiei.

CITEŞTE ŞI

Țiriac a luat o țeapă de 25 de milioane de euro! Caracatiţa terenurilor de la Aeroportul Otopeni – VIDEO 

Caracatiţa terenurilor de la Aeroportul Otopeni: Gigi Becali a cumpărat cu un euro metrul pătrat și-l poate vinde cu 25, dar spune că va accepta orice preț al statului! “Eu trăiesc în creștinism, nu în capitalism”

Urmărește-ne pe Google News