Timp de două zile, sicriul cu trupul neînsuflețit al poetului a fost depus la sediul Primăriei Municipiului Iași, unde toți cei care au dorit și-au putut lua rămas bun de la poetul „senin”.
În mica biserică din Cimitirul Eternitatea, unde au încăput doar circa 50 de persoane, trei preoți au oficiat slujba de înmormântare. În predica ținută la sugestia rudelor, unul dintre ierarhi a făcut o scurtă istorie a vieții poetului născut în Basarabia, care a marcat pentru totdeauna literatura română.
„Poezia a fost pentru el pe primul loc. Scria cu zor, scria mult, dar a fost mereu la înălțimea sufletului său. Volumele lui de poezie au fost și vor rămâne pe raftul întâi al literaturii române, prin poezie el este mai departe un nemuritor”, a spus preotul în predica sa.
Scriitorul ieșean Liviu Antonesei, cel care a fost aproape de Emil Brumaru în ultimele zile de viață, a spus despre acesta că este unul dintre puținii poeți români „de mare formă”, care în anii 2000 era urmărit de fani pe stradă oriunde mergea.
„Scrisesem duminică un poem pe care l-am postat pe blogul meu și mă gândeam să îl citesc astăzi aici, apoi mi-am dat seama că ar fi o greșeală. Suntem poate mulți autori de versuri, dar astăzi, aici este un singur poet. Poetul Emil”, a spus Liviu Antonesei.
„Pentru el, scrisul era suprema bucurie”
Criticul literar Bogdan Crețu, un alt apropiat al poetului, a spus că l-ar defini pe acesta printr-un singur cuvânt: bucurie.
„Toată poezia lui e plină de seninătate, de bucuria de a trăi, care îl definește cel mai mult. L-am auzit de nu știu câte ori certându-și confrații că «toți scrieți de depresii, toți sunteți întunecați. De ce nu scrieți din bucurie?» Pentru el, scrisul era suprema bucurie!”, a spus Bogdan Crețu.
Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, unde Emil Brumaru și-a publicat cele mai multe volume, și-a amintit că acesta venea aproape săptămânal la editură și pleca de fiecare dată cu sacoșele pline de cărți.
Lupescu a dezvăluit că înainte de Crăciun poetul l-a contactat și i-a spus că are poezii scrise pentru a publica trei sau patru volume și i-a propus să se întâlnească în ianuarie să discute forma acestor cărți.
Directorul Polirom a mai spus că își amintește cu mult drag despre poetul Emil Brumaru lucrând la mașina de scris marca Erika, pe care a păstrat-o mult timp după apariția calculatoarelor, dar și bucuria poetului când a descoperit lumea internetului și beneficiile socializării online.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro