Ioan Cupșa, singurul deputat PNL care a votat pentru legea privind eliberarea deținuților mai devreme: ”A fost o eroare. Forma votată în 2017 a fost un viol legislativ”

În acest context, parlamentari ai Opoziției și președintele Klaus Iohannis au cerut ministrului Justiției și Guvernului să facă o analiză a numărului deținuților eliberați mai devreme care au comis noi fapte și au revenit în penitenciar și să vină cu propuneri de modificare a legii.

Ministrul Justiției, Tudore Toader, a mai spus că legea recursului compensatoriu a fost inițiată de guvernul tehnocrat al lui Cioloș și a fost votată inclusiv de parlamentarii PNL și USR.

Libertatea a verificat stenograma şedinţei de plen din 9 mai 2017 în care s-a adoptat proiectul de lege și a aflat că deputatul Ioan Cupșa este singurul parlamentar de la PNL care a votat în favoarea legii, deşi grupul său parlamentar se declarase împotriva acestui proiect.

Atunci au fost 175 de voturi „pentru”, 85 „împotrivă” şi 20 de abţineri. Au votat în favoarea legii deputaţii PSD, ALDE şi UDMR, precum şi câţiva de la minorităţi, iar împotrivă s-au exprimat deputaţii PNL, USR şi trei de la minorităţi. Abţineri au fost inclusiv de la PSD, dar şi de la PNL, UDMR, tot grupul parlamentar al PMP şi un deputat de la minorităţi.

„Am încurcat butoanele în momentul votului”

L-am întrebat pe deputatul Ioan Cupşa de ce a votat în favoarea legii. Asta cu atât mai mult cu cât este membru în Comisia juridică şi ştia ce modificări au fost aduse proiectului în Camera Deputaților de către deputații PSD, ALDE şi UDMR.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

„Am luat o decizie în cadrul grupului parlamentar, să votăm împotriva recursului compensatoriu, a fost pur şi simplu o eroare. Poziţia mea constantă o cunoaşteţi, a fost o eroare din partea mea, bănuiesc că am apăsat eu greşit. Dar, pentru că votul meu nu influenţa cât de puţin, nu am făcut nimic. O să verificaţi şi o să vedeţi că nu influenţează votul, şi ulterior constatării, nu am mai făcut această cerere de îndreptare a erorii”, a spus Cupşa.

El a precizat că ceea ce s-a întâmplat cu proiectul de lege la Camera Deputaţilor a fost „pur şi simplu un viol legislativ”, pentru că s-a plecat de la o iniţiativă prin care se transpunea în legislaţie Directiva pilot a CEDO şi s-au adăugat în Camera Deputaţilor modificări care nu existau în proiectul iniţial.

„Dacă veţi verifica, forma adoptată în Senat este cea care în fapt consfinţea iniţiativa legislativă. Două articole, unul cu recursul compensatoriu, 3 zile pentru fiecare 30 de zile în condiţii improprii şi 3 sau 4 metri, mărimea spaţiului de detenţie. În Camera Deputaţilor a fost pur şi simplu un viol legislativ. S-a încălcat principiul bicameralismului, s-au adăugat modificări ale legii privind executarea pedepselor şi a celorlalte măsuri. Mai grav este modificarea instituţiei liberării condiţionate. Această liberare condiţionată nu făcea obiectul iniţiativei legislative, nu fusese discutată în Senat”, a mai spus Cupşa.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

El a adăugat că judecătorii Curții Constituționale trebuie să răspundă cum au dat acea decizie prin care proiectul a fost declarat constituţional, după sesizarea făcută în 2017 de USR şi PNL.

Ce prevede legea 

Deținuții încarcerați în condiții inumane, inclusiv spațiul de cazare din penitenciar, beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate. În proiectul Guvernului se prevedea o reducere de 3 zile, dar modificarea la 6 zile s-a produs în Camera Deputaţilor, for decizional.

La Camera Deputaților s-au adăugat drept condiții pentru eliberarea mai devreme din penitenciar:

• cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective;
• lipsa accesului la activități în aer liber;
• lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
• lipsa temperaturii adecvate a camerei;
• lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;
• existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

În perioada 19 octombrie 2017 – 23 noiembrie 2018 au fost eliberați în baza recursului compensatoriu 10.880 de deținuți. Dintre aceștia, 649 au revenit în penitenciare, 188 după ce au comis violuri, crime și tâlhării, a transmis Ministerul Justiției.

Citește și: Abia acum i-au luat carnetul și l-au trimis în judecată! La trei ani după ce a călcat-o pe Ana pe trecerea de pietoni și la o lună de la articolele din Libertatea, justiția s-a mișcat

Urmărește-ne pe Google News