Ministrul Muncii a răspuns pe acelaşi ton, şi i-a acuzat la rândul lui pe parlamentarii de la USR şi PNL că folosesc aceste categorii defavorizate ca „material politic”.
Deputatul USR Claudiu Năsui a criticat, în plenul reunit al Parlamentului, transferarea cheltuielilor cu plata indemnizaţiei persoanelor cu dizabilităţi şi a însoţitorilor lor către autorităţile publice locale.
„Ceea ce urmăriţi este subordonarea baronilor locali. Doriţi să le daţi mai mulţi bani, dar ca de obicei, fiecare cadou este un măr otrăvit, pentru că le daţi în cârcă mai multe cheltuieli decât pot duce şi de aceea au existat şi toate discuţiile cu ei. (…) Problema este victima colaterală pe care aţi ales-o, şi anume persoanele cu dizabilităţi şi asistenţii acestora, pentru că, dintre toate cheltuielile pe care le puteaţi muta la local, le-aţi ales pe acestea. (…) Asta este cea mai bună victimă pe care puteaţi să o găsiţi în toată România?”, a spus Claudiu Năsui.
„Observ cu regret că o categorie de persoane care sunt destul de lovite de soartă, şi anume persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, sunt folosite ca material politic şi este un lucru foarte foarte grav. În primul rând, indemnizaţia persoanelor cu dizabilităţi nu a fost transferată autorităţilor publice locale, acea indemnizaţie, alături de venitul minim garantat, este plătită în continuare prin Ministerul Muncii, şi anume prin agenţiile judeţene de prestaţii şi inspecţie socială. Este prima dezinformare. A doua: indemnizaţiile însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, asistenţilor personali, erau începând cu anul 2000 în grija autorităţilor publice locale, cu centralizare prin Ministerul Muncii şi cu achitare directă a sumei până la 90%, cum spunea bugetul, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice”, a afirmat Marius Budăi în plenul comun al Parlamentului.
El a explicat că, dacă există probleme cu plata acestor indemnizaţii, este prevăzut în lege că intervine bugetul de stat.
„În execuţia bugetară a anului 2018, sumele plătite de către Ministerul Finanţelor, la centralizarea Ministerului Muncii, pentru plata însoţitorilor şi a asistenţilor personali, suma totală este de 4,96 miliarde lei (5 miliarde lei). Suma suplimentară prevăzută pentru suplimentarea bugetelor locale este de 10,2 miliarde lei. 5 vizavi 10. Vor fi sau nu vor fi bani? Dar şi aşa: această prevedere din articolul 5 alineatul 7 a legii bugetului pe anul 2019 este susţinută în continuare de prevederile articolului 6 alineatele 10, 17, 19 şi 20, care nu fac altceva decât să ne spună, în cascadă, că dacă vor fi anumite cazuri răzleţe unde primăriile, din reechilibrare, din rămânerea la dispoziţia primăriilor a unităţilor locale administrativ-teritoriale a 100% din impozitul pe venit, la echilibrările care vor fi făcute pe parcursul anului, dacă şi aşa vor fi probleme, e trecut în lege, negru pe alb, că intervine bugetul de stat şi rezolvă această chestiune. Mai mult de atât, alineatul 20 al articolului 6 spune că unităţi administrativ-teritoriale au obligaţia să asigure cu prioritate aceste cheltuieli. E foarte trist că am ajuns să utilizăm şi să folosim politic oameni a căror soartă şi aşa este lovită destul de greu”, a adăugat Budăi.
Bugetul pe 2019 a ajuns la dezbaterea în plenul comun. Proiectul adoptat cu întârziere de peste două luni de Executiv a primit raport cu aviz pozitiv din partea comisiilor reunite de buget-finanţe din Parlament, marţi noaptea. Puterea vrea ca dezbaterea în plen să se desfăşoare miercuri şi joi, până seara, urmând ca vineri în jurul prânzului să se dea votul final. Membrii Cabinetului Dăncilă nu par interesaţi de buget. La şedinţă au ajuns doar Eugen Teodorovici şi ministrul Muncii, Marius Budăi, iar liderul PSD Liviu Dragnea a preferat să stea în biroul său, după ce le-a transmis colegilor directivele, într-o şedinţă de grup.