150.000.000 €, scutul anti-Diaconescu al Poştei Române

Restanţierii nu au nici o şansă

Acum, primordial este ca investitorii interesaţi să preia compania de stat să dovedească, încă de la începutul negocierilor, că dispun de capital în numerar de minimum 150 de milioane de euro. O a doua condiţie e ca aceştia să nu mai fi participat la nici o licitaţie trucată sau neserioasă. O ultimă clauză este ca investitorii să facă dovada că nu au restanţe bugetare.
În plus, doritorii trebuie să scoată din buzunare 50.000 de euro pentru dosarul de prezentare şi alţi 5.000 de euro taxa de participare la cea de-a doua etapă a procesului de privatizare.
Documentele, împreună cu garanţia de participare, în valoare de peste două milioane de euro, trebuie depuse până la data de 11 aprilie, urmând ca în iunie să fie semnat contractul de privatizare.

Angajaţii au ieşit fără succes în stradă

Angajaţii Poştei Române au organizat mai multe acţiuni de protest atât în ţară, cât şi în Capitală, nemulţumiţi de decizia de privatizare a companiei, precum şi de lefurile din ce în ce mai mici. Acţiunile lor au rămas însă fără rezultat.

Poşta Română se împrumută de la bănci

Patru bănci – Banca Comercială Română, Banca Transilvania, CEC Bank şi Millennium Bank România – vor acorda Companiei Naţionale Poşta Română un împrumut de 100 de milioane de lei pentru finanţarea capitalului de lucru.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro