Era răsplătit cu tabere «în afară»
Singurul beneficiu că îi recita Elenei Ceauşescu era faptul că mergea în tabere în ţară, dar şi în străinătate.
“Părinţii mei nu erau nici măcar membri de partid, nu aveau bani să mă trimită în vacanţe sau în excursii. Ai mei munceau la un institut de proiectare, nu câştigau prea mult. La spectacolele acestea nu primeam bani, în schimb, plecam mult în tabere. La 12 ani, în afară de taberele din ţară, Năvodari, Cluj, Iaşi, mergeam în tabere de o lună la Paris, în Franţa şi în Germania (RDG), era ceva pe vremea aia”, mai spune Duban.
De 23 august comunist, Duban îşi aminteşte: “Îmi plăceau acele timpuri. Stăteam şi până seara la repetiţii. În pauze jucam fotbal cu balerinele de la Cluj şi de la Bucureşti. Mi-au plăcut mereu balerinele, că ridicau piciorul sus când şutau”.
Deşi spunea poezii pe bandă rulantă, Duban nu a ştiut niciodată, copil fiind, cine scria versurile. Abia în urmă cu un an a aflat că însuşi Corneliu Vadim Tudor era cel care îi scria poeziile pe care le recita cu atâta patos în faţa Elenei Ceauşescu, pe care o numea “savant de renume mondial” şi “mamă iubită”.
A devenit zi naţională în 1948
După abdicarea forţată a regelui Mihai I (foto), în data de 30 decembrie 1947, Camera Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363 din 1947, prin care a proclamat Republica Populară Română.
Ziua de 23 august a fost adoptată drept sărbătoare de stat începând cu anul 1948, sub numele de ziua insurecţiei armate antifasciste, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste şi arestarea guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
Micii recitatori erau selectaţi cu mare atenţie
Şi actriţa Dorina Chiriac, fosta soţie a lui Florin Piersic jr, a fost aleasă să recite poezii lui Nicolae Ceauşescu, deoarece avea o memorie vizuală foarte bună şi reţinea vresurile după prima citire. “M-au ales pentru că reţineam pagini întregi. Am o memorie fotografică foarte bună. Ziua de 23 august era o bucurie pentru mine. Era singura zi din an în care beam pepsi şi mâncam sendviş cu şuncă. Înainte de spectacol intram într-un fel de tabără de pregătire, pentru că trebuia să repetăm. Mie îmi plăcea, eram pe vremea aceea un fel de star la şcoală. Toţi mă ştiau, vecinii mă priveau aşa, ca pe un star. Mama era casnică, tata inginer, nu erau nici măcar membri de partid, dar erau foarte mândri de mine” spune Dorina Chiriac.
De altfel, ei, copiii aleşi să recite pentru Ceauşescu, erau trataţi şi pe stadion ca staruri. “Ne tratau ca pe starurile de la Hollywood. Ne ţineau până când trebuia să intrăm pe stadion să recităm sau să oferim flori. Eu, de exemplu, refuzasem să îi ofer flori lui Ceauşescu, deoarece trebuia să-l şi pup şi văzusem că avea dinţii stricaţi, aşa că doar recitam”, şi-a amintit Dorina.
Actriţa spune că din acea perioadă a rămas doar cu amintiri plăcute. “Cel mai frumos era că mergeam în multe tabere în ţară şi în străinătate”.
Dana Mladin, producătoarea mai multor emisiuni de televiziune, era cunoscută la acea vreme de o ţară întreagă, din emisiunile pentru copii pe care le prezenta. Ea a fost selecţionată la vârsta de 6 ani să spună versuri patriotice.
Dana trebuia să fie perfect sănătoasă şi era supusă mai multor controale medicale înainte de a intra în contact cu conducătorul iubit, pe care îl pupa pe obraz.
Mircea Badea s-a numărat şi el printre copiii selectaţi să îi recite Elenei Ceauşescu. Era ştiut faptul că Tovarăşa nu prea iubea copiii şi îi cam ţinea la distanţă, însă voia să vadă alături de ea copiii bine hrăniţi şi plini de viaţă.
“Mircea Badea fusese selectat nu pentru talentul lui actoricesc, ci pentru că mama sa, Doina Badea, era preşedinta Organizaţiei de Pionieri pe Bucureşti şi pusese o vorbă bună pentru fiul ei. Acesta nu a oferit flori, doar mai recita câte o poezie, dar nu era în prima linie, deoarece era cam slab şi avea tenul mai închis la culoare”, îşi aminteşte un vecin de-al prezentatorului TV.