5 metode de depistare a sânului bolnav

1. Palpare. Autoexaminarea sânilor ar trebui să facă parte din rutina oricărei femei, cu precădere după vârsta de 20 de ani. Palparea se face după menstruaţie, când sânii nu mai sunt dureroşi şi umflaţi. În faţa oglinzii, mai întâi cu mâinile în şolduri, apoi deasupra capului, din faţă şi din profil, poţi identifica orice modificare apărută la nivelul sânilor. Ai grijă să analizezi prin palpare şi regiunea de la subraţ. Orice neregulă trebuie să te trimită la medic, nu să te alarmeze.
2. Ecografie mamară şi sonoelastografie. Până la 40 de ani, ecografia mamară şi sonoelastografia permit vizualizarea tuturor zonelor sânului, inclusiv a celor periferice şi a axilelor. Sunt teste nedureroase, neiradiante, care pot diferenţia corect tipurile de leziuni, fie ele benigne sau suspiciune de malignitate. Ecografia ductală implică un anumit tip de scanare, bazată pe anatomia sânului, şi oferă imagini specifice, dacă se asociază cu examenul Doppler. Sonoelastografia vizualizează tumori mai mici de 2 cm, permiţând diagnosticarea precoce a bolii.
3. Mamografie. Odată depăşită vârsta de 40 de ani, mamografia trebuie să facă parte din lista analizelor anuale ale oricărei femei. Acest test poate depista cancerul încă înainte ca acesta să devină palpabil, făcând boala chiar vindecabilă. Examenul se mai poate efectua şi sub 40 de ani, însă numai când există suspiciunea unei leziuni canceroase. Mai e şi opţiunea mamografiei digitale, în avantajul pacientelor cu sâni extrem de denşi.
4. Termografie şi angiotermografie dinamică sau DATG. Sunt metode revoluţionare de detectare a cancerului la sân. Termografia utilizează senzori infraroşii, localizând tumorile după temperatura crescută. DATG evidenţiază vasele de sânge nou create, care hrănesc potenţialele tumori. Astfel, se poate diagnostica posibilitatea apariţiei cancerului cu mult înainte ca tumora să se formeze şi să se vadă la ecografie.
5. Teste genetice. Când ştii că în familia ta există cazuri de cancer mamar, se pot efectua teste menite să arate predispoziţia genetică la această afecţiune. Anumite mutaţii la nivelul genelor BRCA1 şi BRCA 2 declanşează, mai devreme sau mai târziu, cancerul. Şi femeile cu distrofie fribromicrochistică trebuie să fie atente, căci majoritatea dezvoltă afecţiuni maligne.

Urmărește-ne pe Google News