7 minuni ale naturii din România

1. Sfinxul din Carpaţi

Zeul de piatră veghează neclintit Bucegii, semeţ şi neîndurător, iubit de oamenii muntelui, temut de cei care cred în forţele lui supranaturale. Cercetătorii susţin că ploile şi vântul au sculptat, în decurs de mii de ani, chipul uman de piatră. Există însă şi voci care spun că faţa atât de bine conturată, cu fruntea înaltă, autoritară şi bărbia voluntară nu putea fi doar acţiunea elementelor naturii. Cum Sfinxul din Egipt a fost ridicat în cinstea unui zeu atotputernic, Sfinxul din Carpaţi reprezintă, poate, o divinitate la care se rugau locuitorii acestor locuri, cu mii de ani înaintea dacilor. Originea lui rămâne un mister, dar forma lui unică îl pune pe primele locuri în topul minunilor naturale ale României.

2. Delta Dunării

Unică în Europa şi pământul cel mai tânăr al continentului nostru, Delta Dunării ar trebui să ocupe primul loc în orice top turistic al României. Depozitul unor bogăţii şi peisaje de o frumuseţe tulburătoare, sălbatice încă, Delta este un adevărat dar nepreţuit al naturii. Dunărea străbate zece ţări, dar pe teritoriul Dobrogei, la vărsarea în Marea Neagră, a construit un adevărat paradis. Printre nuferi şi stuf, trăiesc sute de specii de păsări de apă, în pădurile de stejari şi de sălcii vânează vulturii albi şi şacalii, iar în ape adăposteşte sute de specii de peşti, şerpi şi broscuţe. Varietatea florilor este surprizătoare, la fel ca şi pădurile dese de pe grinduri. În fiecare an, delta creşte cu 40 de metri în lungime, datorită aluviunilor aduse de Dunăre. Este un loc deosebit pentru iubitorii de natură, care ar trebui respectat şi protejat.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

3. Vulcanii noroioşi

Un peisaj parcă desprins de pe suprafaţa Lunii se întinde la numai câţiva kilometri de Buzău. Sunt vulcanii noroioşi, conuri de pământ şi cratere la suprafaţa cărora dansează pâcle de gaze şi noroi. Când plouă, apa sapă şanţuri adânci de câte doi, trei metri şi lasă în urmă brazde de sare. Vulcanii noroioşi nu sunt rari pe pământ, dar numai o zecime dintre ei pot fi văzuţi la suprafaţă, ceilalţi fiind pe fundul oceanelor. Pâclele de la Berca, aşa cum le spun localnicii, sunt, poate, cele mai accesibile. Chiar dacă autorităţile locale nu amenajează zona, există un drum parţial asfaltat care te conduce până la ele. Peisajul este surprizător în orice moment al anului, dar primăvara este de o frumuseţe rară, când tufele de liliac înfloresc la marginea noroaielor.

4. Groapa Ruginoasa

Fenomen unic în munţii Apuseni, groapa roşiatică se aseamănă unei răni deschise în trupul muntelui Ţapu. Diametrul actual depăşeşte 600 de metri şi creşte de la un an la altul. Adâncimea prăpastiei este de 100 de metri, iar în vale s-a format un canion aproape imposibil de străbătut.
Dacă ajungi în Apuseni, trebuie neapărat să vizitezi groapa Ruginoasa, iar traseul este uşor de străbătut. Malurile gropii nu sunt consolidate, aşa că trebuie să te apropii cu grijă să priveşti în abisul de rocă roşie.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

5. Cascada Cailor

Apa adunată într-un circ glaciar, pe Muntele Cailor, se revarsă în trepte peste un prag numit Podul Cailor şi formează cea mai spectaculoasă şi cea mai înaltă cascadă din ţară. Căderea de apă cumulează 97 de metri şi este situată la altitudinea de 1.300 de metri. Spectacolul pe care îl oferă şuvoaiele despletite de apă argintie pe stâncile golaşe înconjurate de brazi seculari este de neuitat. Cine vrea să se convingă de frumuseţea ei, trebuie să meargă în staţiunea maramureşană Borşa şi să urce cu telescaunul pe platoul de unde porneşte un drum forestier spre cascadă.

6. Peştera Urşilor

Urşii de cavernă au trăit aici acum 15.000 de ani, dar scheletele lor pot fi văzute şi azi în peşteră. E unul dintre cele mai importante puncte turistice din Apuseni. Peştera are o lungime de 1.500 de metri, dar numai galeria superioară, de aproape 500 de metri, poate fi vizitată de turişti. A fost descoperită întâmplător în anul 1975, în timp ce se extrăgea marmură din munte. Frumuseţea ei constă în bogăţia de stalagmite şi stalactite care închipuie diverse forme, lumânări, spirale, dantele de calcar şi baldachine de piatră albă, rare în lume.

7. Piatra Craiului

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Prăpăstiile Zărneştilor, Plaiul Foii sau Vârful La Om sunt numele pitoreşti ale Pietrei Craiului, locuri înzestrate cu o frumuseţe aparte, care te îmbie să pui sacul în spinare şi să pleci în aventură. Munţii aceştia, cuprinşi între Bucegi şi Făgăraş, au comori fără egal în ţară. Crestele albe şi semeţe sunt unice prin varietatea formelor: abrupturi spectaculoase, piramide şi brâ­uri stâncoase întrerupte de văi adânci. Dacă te avânţi spre creastă, aici poţi vedea capre negre, vulturi, flori de colţ şi garofiţele roz ale Pietrei Craiului, unice în lume.
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei

Urmărește-ne pe Google News