Liber la cuvânt | Ne moare copilul, Doamne!

Aşa au fost dintotdeauna românii: iubăreţi. Altfel nici nu aveamlegi date de domnitorul Nicolae Mavrocordat – “i se va tăia scârbavnicul mădular, întru veşnica lui nefolosinţă” – sau chiar de Ştefan cel Mare, astăzi şi Sfânt: “tăierea scârbavnicului mădular şi aruncarea lui la retze”. Generaţiiîntregide boieri munteni sau moldoveni sunt destul de circumspecte în privinţapărinţilor, deşi oficialsunt de sânge albastru.
Cea mai bună butadă în acest sens e cea privindu-lpe Mihail Kogălniceanu, suspectat a fi copilul din flori al domnitorului Sturdza. Tânărul revoluţionar a fost încarcerat chiar de presupusul său tată la Râşca, unde o duceadestul de greu. Disperat, vornicul Ilie Kogălniceanu, tatăl în acte, s-a prezentat la Sturdza: “Ce ne facem, Doamne, că ne moare copilul?!”. A fost delir în Iaşi!
Ecaterina zisă Cocuţa îi subtilizează corespondenţa soţului, caimacanul Nicolae Vogoride, din dragoste pentru Alexandru Ioan Cuza. Mihai Eminescu suferă o cădere psihică atunci când află că iubita lui Veronica Micle a avut o aventură şi cu I.L. Caragiale.
Nici datele de naştere nu sunt precisedintr- un singur motiv. Scăzând nouă luni, “prostimea” putea afla dacă boierii s-au hârjonit sau nu în post. Şi eramare păcat!
Nu s-a schimbat nimic: adulter, poveşti dealcov, iubiri pe furiş! Despărţiri zgomotoase, gesturi disperate, bârfe fără număr şi condamnări ipocrite!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro