Trăim într-o ţară bolnavă, infestată de politică. Radicalizată la maximum, unde nu mai contează competenţa şi valoarea, ci doar culoarea politică. Parcă suntem într- o perpetuă Noapte a Sfântului Bartolomeu, unde conta doar dacă eşti hughenot sau catolic. Nuanţele au dispărut, nu există gri, ci doar alb şi negru. În decurs de câteva ore, premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu a devenit, dintr-un diplomat excepţional, un profesor universitar, un arivist, un individ fără coloană vertebrală, sluga lui Băsescu, etc. Repet, în decurs de câteva ore! Totul a fost şters cu buretele, chiar şi activitatea sa de membru PNL a fost ştearsă cu buretele!
Timp de două zile, din lipsă de altceva, i s-a pus în cârcă faptul că a fost/sau este încă director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE)! Adică un fel de James Bond, tatăl spionilor. Păi, ce au spionii români – spion înseamnă activitate „afară”, dincolo de graniţe – cu ciorba noastră de aici?
Ultima nebunie e că „a fost lucrat în tinereţe” de SRI ca agent străin. Evident că aşa a fost. De aia a şi primit aprobarea de a ajunge director la SIE. Doar România este o ţară fără stăpân, fără câini. Nu veghează nimeni! Suntem ciuca bătăilor. E clar însă că poveştile cu spioni se vând bine. Lumea le crede! Băsescu, un naţionalist în multe privinţe, numea o slugă a străinilor, un spion! Sigur, uite o barbă aşa de mare avea, ca a mea!
Urâtă e politica asta câteodată. În loc să ne intereseze dacă Ungureanu are dioptrii, ar fi de văzut dacă poate scoate corabia asta la liman. Eu unul îi acord toată încrederea mea!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro