Ravnitorii la functia de primar general al Capitalei se anunta tot mai insistent. Sigur, scrutinul va fi uninominal, va fi ales un om. Dar el nu se va reprezenta pe sine, ci, lansat si sustinut de un partid, va promova conceptia politica a acestuia. De 18 ani, Capitala a fost un loc pentru experimente, ba chiar un teren de joaca pentru primari de toate culorile. S-au perindat liberali, taranisti, pedisti, singurii care n-au avut acces fiind pesedistii. Bucurestiul n-a fost o tinta pentru o administratie, pentru un exercitiu edilitar dedicat locuitorilor, ci o tinta eminamente politica, de barometru si catalizator pentru alegerile parlamentare. Primarii au servit in primul rand interese politice de partid, clientelare chiar. Un buget urias alimentat de taxe mereu multiplicate si sporite, ca si alarmante indatorari externe, a fost si este cheltuit pe proiecte megalomanice, fantasmagorice, sau de-a dreptul oneroase. In beneficiul clar al locuitorilor – prea putin, iar in zonele periferice, ramase la stadiu medieval, chiar nimic. Cu putine exceptii, scolile, asezamintele culturale si sanitare, utilitatile n-au facut si nu fac obiectul unei preocupari coerente, girate de Municipalitate.
Ce va fi incepand din mai? Probabil, de la PD-L, Videanu nu va mai candida. Nici o paguba. Blaga ezita, dar are balta peste. PSD se pare ca va veni cu Sorin Oprescu. Liberalii, cu un Orban controversat. Poftesc si altii – un Gusa locvace, posibil si un Prigoana bascalios. Personaje care deja blocheaza micile ecrane si emit discursuri tot fara continut palpabil, credibil. Partidele mizeaza si de asta-data pe verbiaj, pe ametirea cu vorbe goale a electoratului. Flasnetele nu vor avea auditoriu doar daca alegatorii vor cauta sa aiba un edil, nu iarasi un gargaragiu, un demagog.