Incidentul a avut loc în toamna anului 1975, pe Valea Oltului. Delegaţia Sportului se întorcea spre Bucureşti, după un meci pierdut la Cluj, 0-1 cu CFR, când, la 20 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, autocarul a intrat cu viteză într-o curbă şi s-a oprit în copacii de pe marginea drumului.
„Pe mine m-a prins în picioare. Eram în spatele autocarului, împreună cu mai mulţi băieţi şi „lucram cu gura”, adică beam direct dintr-o damigeană de 10 kile pe care o adusese unu’. Ne feream de nea Angelo (n.r. – antrenorul echipei), care era supărat că pierdusem meciul”, a declarat, pentru LIBERTATEA, Rică Răducanu.
Fostul portar a adăugat: „Când am văzut că autocarul o ia razna, m-am prins cu mâinile de barele de sprijin ale maşinii. La impact, m-a lovit unul cu capul, altul cu piciorul, dar am rezistat. Ce mai, am avut zile! După accident, a fost haos. Unde mai pui că era şi 11 noapte, nu se vedea nimic. Nici nu mai vreau să îmi amintesc prin ce scene de groază am trecut, însă, cu toate acestea ce s-a întâmplat în Muntenegru e mult mai grav. Săracii oameni, ce tragedie!”
Bilanţul accidentului din 1975: patru morţi (şoferul, doctorul echipei şi două persoane din conducerea clubului) şi şase răniţi grav. Printre ei şi portarul Vasile Suciu, care, aflat în spatele şoferului, a fost proiectat pe geam, dar a rămas înţepenit în maşină de la brâu în jos, cu picioarele zdrobite.
„Atunci am terminat cu fotbalul, după ce mai bine de un an am stat în gips”, a rememorat, mulţi ani mai târziu, Suciu.
CITEŞTE MAI MULTE DESPRE ACCIDENTUL DIN MUNTENEGRU
- Lista completă a pasagerilor din autocarul implicat în tragedia din Muntenegru
- Imagini de la tragicul accident în care 18 români au murit | ATENȚIE, FOTO ȘOCANT
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro