Adevărată lecţie de istorie! Vezi ce înseamnă denumirea fiecărui județ din țară. N-o să-ţi vină să crezi ce o să afli

Alba – provine de la culoarea albă a zidurilor din piatră ale cetății medievală
Arad – vine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curtea Regelui Ștefan I al Ungariei
Argeș – provine de la denumirea râului Argeș care, pe vremea dacilor era numit Argessos
Bacău – este datorat unui conducător local numit Bako sau strugurelui care crește în vecinătatea orașului Bacău și este numit „bacă”
Bihor – poate proveni din sârbescul „vihor” (volbură), dar se crede că ar avea o etimologie traco-dacică, după numele cetății „Biharea” (din bi – doi și harati – a lua, a duce)
Bistrița-Năsăud – probabil de la râul Bistrița și de la orașul Năsăud (din cuvântul german Nussdorf – Satul nucilor)
Botoșani – de la un boier numit Botaș (cea mai veche pecete cunoscută până acum a Botoșaniului poartă inscripția „Pecetea târgului Botaș)
Brașov – de la numele râului Brașovia, azi identificat de cei mai mulți specialiști cu râul Graft/Pietrele lui Solomon
Brăila – de la indo-europeanul „bhreg”, însemnând pisc vertical
București – de la stâna ciobanului Bucur care, dorind să se apare de otomani, și-a clădit o cetate și o biserică
Buzău – vine de la cuvântul autohton „buză”
Caraș-Severin – provine de la râul Caraș (de la cuvântul sârbo-croat Kraš – zonă calcaroasă)
Călărași – din cuvântul călăraș – corp militar auxiliar în evul mediu, în Țara Românească
Cluj – din latinescul Clusium (castru medieval), nume care a fost dat de coloniștii germani (Klausenburg)
Constanța – de la orașul Constanța, denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare
Covasna – din cuvântul slavon „cvaz” (acrișor, referitor la gustul apelor minerale din zonă)
Dâmbovița – posibil după râul Dâmbovița
Dolj – de la cuvântul slav „dolu” (vale)
Galați – fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiția
Giurgiu – de la orașul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre
Gorj – de la cuvântul slav „gora” (munte) și râul Jiu
Harghita – probabil din har („deal” sau „munte” în limbile semitice și turcice)
Hunedoara – de la orașul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad și vára – cetate (cetatea lui Hunyad)
Ialomița – după râul Ialomița, denumire de origine slavonă („ialov” – pustiu)
Iași – posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I
Ilfov – are origine slavonă
Maramureș – probabil compus din „mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș
Mehedinți – din maghiară (méhed – prisacă, stupină; vechea stemă a județului avea reprezentate mai multe albine)
Mureș – după râul Mureș, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris
Neamț – după orașul Piatra Neamț (teutonii au construit o fortificație în zonă)
Olt – după râul Olt, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus
Prahova – după râul Prahova, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă)
Satu Mare – de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniștilor germani aduși de regina Gisella în sec. al XI-lea
Sălaj – probabil din latinescul „silva” (pădure)
Sibiu – de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium);
Suceava – probabil de râul Suceava, a cărui denumire vine de la arbuștii de soc
Teleorman – denumire de origine cumană („deliorman” – „pădure nebună”)
Timiș – după râul Timiș, denumit Tibisis de romani
Tulcea – denumire compusă din „tul” (etimologie necunoscută) și turcescul „cay” (râu, apă curgătoare)
Vaslui – nume derivat din „vas” (care în cumană este posibil să fi însemnat „zonă împădurită”) și turcescul „uj” (râu, apă curgătoare)
Vâlcea – fie din cuvântul slav „vâlk” (lup), fie din latinescul „vallicella” (vale îngustă)
Vrancea – foarte probabil de la „frânc” care, în româna veche însemna „occidental”
Sursa: webcultura.ro
Citeşte şi: COD GALBEN DE VÂNT! Vezi care sunt judeţele afectate 18 + | SCANDAL PORNO la Consiliul JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA! S-AU FILMAT FĂCÂND SEX cu CAMERA WEB din DOTARE A INSTITUŢIEI! FOTO  
 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro