ACCIDENTUL DIN APUSENI! Lucian Mândruţă, pilot experimentat, EXPLICĂ ce ar fi putut duce la TRAGEDIA în care A MURIT Adrian Iovan

Unul dintre cei care are experienţă în pilotarea avioanelor de mici dimensiuni este jurnalistul Lucian Mândruţă. Acesta a explicat, pe blogul său, care ar fi putut fi cauzele pentru care s-a produs tragedia. Mândruţă nu omite dintre acestea şi o eroare de pilotaj.
Jurnalistul susţine că, cel mai probabil, ceaţa a fost cea care i-a dat de furcă pilotului ce a fost nevoit să zboare la o altitudine riscantă.
„Tentaţia naturală, de a te bucura de verdele pădurilor şi gri-ul solemn al stâncilor e dată la o parte de instinctul deja format al zburătorului: «Du-te mai sus! Cât mai sus, dacă se opreşte motorul, să ai timp să găseşti un loc de aterizare!»
Probabil că asta a fost în mintea lui Adrian Iovan în ziua fatidică de 20 ianuarie. N-avea luxul înălţimii şi vizibilităţii: elicopterele care au încercat să caute epavă aparatului au abandonat misiunea la câteva ore după accident, din cauza ceţii. Asta ne spune de fapt că plafonul, adică baza de jos a norilor, era cu mult prea jos, spre culmile munţilor. Ceaţă. Poate şi particule mici de gheaţă, care au prostul obicei să se fixeze de aripi, una după alta, până când le schimbă forma şi puterea de a te mai ţine în aer. Givraj se numeşte, şi e spaima cea mare a aviatorului de iarnă: oare voi trece prin el? Sau voi scăpa? Sau va fi doar ceaţă?”, scrie Lucian Mândruţă.
” Dar ce i-a adus acolo? Ce anume a făcut ca aparatul să coboare de la nivelul de zbor aprobat (presupun că 110, adică spre 4000 de metri) și să se desfacă în bucăți pe un munte, la peste 1000 de metri înălțime?
Câteva ipoteze: cedare de motor. Totuși, acest aparat se putea ține în aer cu celălalt motor. Îngheț al combustibilului, care să facă să tacă ambele motoare? Doar dacă avea în el și altceva decât benzină de aviație. Greu de crezut pe un aeroport serios ca Băneasa. Și-atunci? Și-atunci? Gheață pe aripi? Pe elice? Un sistem de degivrare defect sau depășit”, sunt ipotezele accidentului aviatic din perspectiva lui Lucian Mândruţă.
Cert este că, întrebările la care va trebui să se dea un răspuns rapid şi cert sunt:
– Cine a decis să se ia riscul acestui zbor, în condiţiile în care un front de vreme rea (temperaturi scazute, umiditate crescută) tranzită România?
– De ce statul operează un avion mai bătrân ca Ponta, dar donează (ultima oară în decembrie) milioane de euro bisericii?
– Ce se va întampla în cazul unui cutremur sau altei nenorociri imposibil de prezis: vor găsi cei de la ISU măcar Bucureşti.

Urmărește-ne pe Google News