EXCLUSIV LIBERTATEA | Agenţii acoperiţi vs. piraţii aerului

Responsabilităţile lui James Bond de avion

Vinersariu a zburat sute de ore ca “ofiţer acoperit”. Înainte de a se urca în aeronavă, ofiţerul se asigura, împreună cu pilotul, că avionul nu a fost “căpuşat” cu cine ştie ce dispozitiv explozibil. Controla exteriorul avionului, dar şi interiorul, din cabina comandanţilor şi până în toalete şi apoi se asigura că pasagerii trecuţi pe listă sunt îmbarcaţi conform graficului de zbor cu tot cu bagaje.
“Am avut de-a face cu valize lăsate la voia întâmplării, bagaje neidentificate la timp, care au fost date jos din aeronavă, pentru siguranţa zborului. Fireşte, ulterior aveam să aflu, după confruntarea cu pasagerii, şi ei rugaţi să coboare pentru control, că erau bagaje obişnuite, care nu conţineau nimic periculos. Dar asta era procedura…”, continuă ofiţerul. Când totul reintra în normal, agentul de siguranţă îşi începea misiunea în aer. Îşi ocupa, ca orice pasager obişnuit, locul în aeronavă şi se pregătea pentru zbor.
“Eram atent la tot ce mişcă în jurul meu. O singură dată am avut parte de o alarmă cu bombă. Cineva a sunat în turn (n.r – turnul de control) şi a anunţat că în avionul în care eram eu e o bombă. Turnul a luat legătura cu pilotul care mi-a zis: «Avem o bombă la bord. În cinci minute sare în aer!», mi-a zis comandantul. Eram deasupra munţilor. Ştiam că avionul e curat, că doar eu îl verificasem, aşa că nu m-am panicat. Ce voiau aşa-zişii terorişti? Să punem avionul jos, de frică, şi să-l facem praf. Să-l stricăm”, povesteşte ofiţerul, care s-a pensionat în 2010.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Gloanţe sau arme albe?

Fiecare zbor era precedat de pregătiri practice şi teoretice temeinice. Ofiţerul “sub acoperire” era instruit când să folosească arma cu gloanţe şi când să folosească armele albe din dotare.
“Când avionul zbura la peste 4.000-5.000 de metri, era interzis cu desăvârşire să foloseşti arma. Gaura produsă de gloanţe în fuselaj s-ar fi mărit din cauza depresurizării şi avionul s-ar fi putut rupe. La acea altitudine, e indicat să foloseşti armele albe, în luptă corp la corp. Sub 4.000 de metri, s-ar fi putut trage, pentru că riscurile erau mult mai mici. Mulţumesc lui Dumnezeu că nu a fost nevoie să scot arma din toc”, îşi aminteşte fostul agent de securitate. În România, prezenţa unui însoţitor de zbor în avion nu e obligatorie precum în alte ţări. La noi, doar când companiile aeriene solicită sprijin, un agent în civil, înarmat şi foarte bine antrenat, se infiltrează printre pasageri.
“În momentul de faţă, SUA, Anglia şi Franţa au câte un «securist» la bordul aeronavei. Decizia de a însoţi zborul a fost menţinută mai ales după atentatele din 11 septembrie. Şi la noi ar fi bine să fie la bord un ofiţer bine pregătit pentru situaţii care îmbracă forme teroriste, din cauza piraţilor aerului. Din ce ştim, doar în cazuri speciale, când în avion e un demnitar sau e vorba de un transport special (n.r. – persoane non-grata, documete secrete), se impune prezenţa unui agent”, susţin mai mulţi specialişti în securitate aeronautică.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Uite «securistul», nu e «securistul»

Chiar dacă în avioanele româneşti nu mai sunt “securişti”, pasagerii pot sta liniştiţi pentru că, înainte de îmbarcare, bagajele sunt scanate de mai multe ori, cu aparatură sofisticată, pe drumul către cala avionului.
Contactate de Libertatea, principalele companii care operează în România şi cu care călătoresc anual milioane de români au declarat că nu sunt obligate să urce la bordul aeronavelor agenţi de securitate şi că de acest lucru s-ar ocupa Ministerul Apărării.
De cealaltă parte, surse din cadrul Apărării ne-au dezvăluit că un reprezentant al serviciului de informaţii militare pleacă în misiune “la înălţime” doar în cazul în care e vorba de un transport militar sau dacă personajul care trebuie păzit face parte din forţele armate.

Atacuri care au marcat aviaţia civilă

Atentatele de la 11 septembrie 2001 comandate de Al Qaeda împotriva Statelor Unite, în urma cărora au murit peste 3.000 de persoane, au sporit măsurile de siguranţă la nivel internaţional. În dimineaţa acelei zile, 19 terorişti au deturnat patru avioane comerciale de pasageri.

Anul acesta, la 13 ani distanţă de momentul “9/11”, aviaţia civilă a primit o nouă lovitură. Cu toate măsurile de siguranţă luate la nivel mondial, un avion Malaysian Airlines cu 300 de pasageri la bord a dispărut pur şi simplu de pe radar, undeva deasupra Oceanului Indian.
Ancheta internaţională declanşată imediat nu a reuşit încă să facă lumină în acest caz de dispariţie misterioasă.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

Securitatea, pe primul plan

Generalul Ion Dobran (95 de ani), singurul pilot de vânătoare care a luptat în al Doilea Război Mondial rămas în viaţă, ne-a povestit că pe vremea când a avut şansa să piloteze şi avioane de linie nu a avut ocazia să vorbească cu un ofiţer sub acoperire.

“De teama deturnării avioanelor, securitatea era pe primul plan, echipajul ştia de prezenţa la bord a securiştilor civili care se ocupau de buna desfăşurare a zborului, ascultau convorbiri între oameni, filau din privire pasagerii şi urmăreau fiecare mişcare. Noi nu i-am cunoscut niciodată, dar eram liniştiţi că cineva veghează asupra noastră”, spune el.

Haos la bord cu Răzvan şi Dani

Fără agenţi în avion, Răzvan Simion şi Dani Oţil şi-au făcut de cap în urmă cu trei săptămâni pe o cursă a companiei TAROM.

Martorii au povestit, pentru Libertatea, că în special Răzvan a avut o reacţie exagerată la adresa echipajului cursei ATR de la Baia Mare, urmare a licorilor bahice consumate la Festivalul Castanelor.
Stewarzii au încercat să-l liniştească, fără nici o reuşită însă, iar Răzvan s-a mai potolit abia când a fost anunţat că poate ajunge în arest dacă aeronava aterizează din cauza lui la Sibiu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro