Ai un nod în gât? Nu-i de glumă! E o senzație aparent banală, dar poate fi semn de boală gravă

La copii, nodul în gât poate fi semn de malformaţii

De altfel, şi disfagia indică uneori o tulburare a motilităţii sau chiar o afecţiune organică a regiunilor anatomice din jurul faringelui ori al esofagului. În cazul adulţilor, cauzele cele mai frecvente ale nodului în gât sunt refluxul gastro-esofagian, hernia hiatală, tumorile benigne sau maligne, diverse tulburări neurologice ori musculare care influenţează muşchii scheletici (dermatomiozita, miastenia gravis, Parkinson etc.). Senzaţia poate fi determinată însă şi de problemele cardiace, dar în astfel de cazuri apare brusc, acut, cu senzaţie de sufocare şi eventual cu palpitatii. De asemenea, nu trebuie exclusă şi o tumoră localizată la nivelul căilor respiratorii şi al plămânilor sau în mediastin (spaţiul din cutia toracică, dintre plămâni), care să comprime laringele sau faringele. La vârstnici, senzaţia de nod în gât poate fi însoţită şi de reflux gastric. La copii, cele mai frecvente cauze sunt unele malformaţii congenitale ori dobândite sau chiar refluxul gastro-esofagian.

Nodul în gât nu are legătură cu «gâtuirea» provocată de emoţie!

Pentru ca senzaţia să nu fie confundată cu cea de “nod în gât” emoţional, e bine de ştiut că în cel de-al doilea caz simptomele se ameliorează în timpul înghiţirii, fie că e vorba de băutul unui pahar de apă, fie de consumul unui aliment solid.

Recomandări

Patrimoniul Muzeului Național de Istorie, în pericol. Guvernul nu oferă banii necesari mutării acestuia într-un sediu provizoriu. „E inestimabil. Dacă se pierde, o să fim niște copii fără mamă, fără tată, fără acte”

Atenţie!

În final, reţine că factorii de risc pentru această afecţiune sunt fumatul şi consumul regulat de alcool la masă. În plus, dacă mănânci alimente prea reci sau prea fierbinţi îţi poţi agrava boala de fond.

Ce analize se impun când ai senzaţia de „nod în gât”

Când ai dificultăţi la înghiţit, cele mai indicate teste sunt endoscopia, radiografia cervicală şi toracică, pe “gol” şi cu substanţă de contrast, şi chiar tomografia computerizată toracică. Astfel, medicul testează permeabilitatea esofagiană, pentru a exclude inflamaţia şi evaluează starea nutriţională. În cazurile mai complicate, pacientul trebuie spitalizat, pentru a i se asigura funcţionalitatea căilor respiratorii superioare, sau, şi mai grav, medicii pot fi nevoiţi să intervină chirurgical pentru dilatarea esofagului.

Urmărește-ne pe Google News