În Bucureşti au căzut 33 de clădiri
În 4 martie 1977, ora 21.22, România a fost zguduită de un seism puternic, cu magnitudinea de 7,2 grade Richter. Cutremurul a durat 56 de secunde şi a făcut 1.570 de victime, din care 1.391 în Bucureşti. Majoritatea pagubelor s-a înregistrat în Capitală, unde s-au prăbuşit 33 de clădiri.
7,9 grade Richter în Bucureşti, în anul 1802
Cele mai puternice seisme menţionate în România sunt cele din 1802 şi 1940.
- 26 octombrie 1802 – un seism cu magnitudinea de 7,9 grade a dărâmat multe imobile, printre care şi Turnul Colţei, şi a provocat un incendiu în Bucureşti. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf şi cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Ţării Româneşti între 1764-1815, scria despre cutremurul din 1802: “S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din Bucureşti şi clopotniţa cea vestită (n.r. – Turnul Colţei), care era podoaba oraşului, cu ceasornic au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică”. Etajele superioare ale turnului au fost refăcute din lemn şi clădirea a slujit o vreme drept foişor de foc. A fost dărâmată în 1888 de primarul Pache Protopopescu.
- 10 noiembrie 1940 – cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade. A omorât 1.000 de persoane şi a rănit 4.000, majoritatea în Moldova. În Bucureşti au murit circa 300 de persoane, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton.
14 obiecte de bază în trusa de supravieţuire
Trusa de supravieţuire în caz de cutremur major trebuie să conţină:
- Laternă cu baterii (şi baterii de rezervă);
- Radio cu baterii;
- Fluier;
- Mască împotriva prafului;
- Briceag multifuncţional;
- Folie de plastic cu dimensiunile 2 m/2 m;
- Hârtie de scris, pix;
- Un set cu cheile casei şi un set cu cheile maşinii;
- O cutie cu chibrituri înfăşurată etanş în folie de plastic;
- Doi litri de apă pentru fiecare persoană;
- Batoane de ciocolată şi cereale şi patru conserve pentru fiecare persoană;
- O pătură de persoană;
- Câte un schimb de haine;
- O sumă de bani în numerar.