Atacul de panică se manifestă printr-un acces de frică intensă sau de anxietate (nelinişte, teamă nejustificată), care provoacă simptome îngrijorătoare, dar care nu ameninţă viaţa. “De cele mai multe ori, ele apar sub forma unor tulburări fiziologice precum ameţeală, senzaţii de sufocare, transpiraţii reci, tremur, tahicardie şi acel “nod în gât”. Apariţia acestor semne aduce cu ele şi trăiri puternice de anxietate. Atacurile de panică pot apărea adesea “din senin”, fără a fi provocate de o situaţie concretă”, este de părere psihologul Mirela Fiţa.
Panica poate surveni şi în urma unor evenimente neplăcute, din cauza aflării unor ştiri sau din pricina stresului şi a problemelor de zi cu zi.
Este recomandată şi medicaţia uneori
De asemenea, ideea de căsătorie, de schimbare a locului de muncă, a domiciliului, naşterea unui copil, divorţul, despărţirea sau decesul unei persoane apropiate pot constitui factori de producere a atacului de panică. Pentru a depăşi această stare, persoanele care au asemenea manifestări trebuie să-şi conştientizeze anxietatea faţă de exprimarea furiei şi nevoia de a se apăra permanent de aceasta din urmă. Este important ca suferindul să facă legături între evenimentele critice şi stresante din viaţa cotidiană şi anxietatea puternic trăită la perceperea unei situaţii ameninţătoare. De asemenea, trebuie să nu mai evite la nesfârşit orice cunoscut sau situaţie care-i trezeşte nesiguranţă, teamă şi anxietate, fără să înţeleagă de ce anume se teme de fapt.
“Persoanele care suferă de atacuri de panică trebuie să intre într-un proces psihoterapeutic pentru a-şi învinge această teamă. În cazuri mai grave, terapia se asociază cu tratament medicamentos”, ne-a mai spus psihologul Mirela Fiţa.
Mirela Fița, psiholog