La sfârşitul lunii trecute, o echipă de arheologi bulgari condusă de prof. Kazimir Popkonstantinov anunţa descoperirea, pe o insulă din apropierea localităţii Sozopol, unul dintre cele mai vechi oraşe de pe litoralul Mării Negre, colonizat de greci în jurul anului 610 î.H., a unor fragmente din moaştele Sf. Ioan Botezătorul.
Mutate într-o casetă din argint
Relicvele – părticele dintr-un braţ, un picior, din craniu şi un dinte – au fost găsite într-o mică raclă din alabastru ce fusese zidită în altarul bisericii unei foste mănăstiri de pe insula ce poartă chiar numele sfântului. Ştirea a făcut vâlvă, iar autorităţile bulgare au dat evenimentului o amploare uriaşă. Ministrul bulgar pentru diaspora, Bojidar Dimitrov, a vorbit chiar despre proclamarea Sozopolului drept Noul Ierusalim, lucru ce ar duce, conform acestuia, la imense avantaje economice rezultând din dezvoltarea turismului ecumenic şi a pelerinajelor spre locul unde se află moaştele. Ele au fost încredinţate iniţial Episcopului de Sliven, Ioanikii, ulterior ele fiind depuse, până la înălţarea unei noi catedrale, în Biserica Sf. Gheorghe de lângă Sozopol. În acest sens a fost făcută o nouă casetă, dar din argint, pentru odihna preţioaselor relicve. Săptămâna trecută, acelaşi Bojidar Dimitrov a anunţat, citându-l pe unul dintre experţii Vaticanului în identificarea sfintelor moaşte, Michael Hesseman, că rămăşiţele găsite sunt autentice, astfel încât credincioşii pot să-şi planifice de-acum pelerinaje către Sozopol.
L-a botezat pe Mântuitor
Sf . Ioan Botezătorul, numit şi Înaintemergătorul, a fost prorocul ce a vestit apariţia lui Hristos, botezându-l în apa Iordanului.
Trăind în pustie, acoperit doar cu o haină din păr de cămilă, mâncând lăcuste şi miere sălbatică, Ioan a propovăduit venirea lui Hristos şi le-a cerut oamenilor să se căiască. Dumnezeu l-a ales pentru a-l boteza în apa Iordanului pe unicul său Fiu, acesta fiind şi momentul de glorie al lui Ioan. El a criticat dur relaţia şi căsătoria lui Irod Antipa, conducătorul Galileii, cu fosta soţie a fratelui său vitreg, Irodiada. La un banchet udat cu mult alcool, Salomeea, fiica Irodiadei, îi cere lui Irod, la îndemnul mamei sale, capul Botezătorului, în schimbul favorurilor sexuale. Astfel, Sf. Ioan, deja întemniţat, va fi decapitat.
În ziua de 29 august, creştinătatea pomeneşte astfel Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, numit de Iisus Hristos “cel mai mare om născut din femeie”.
Cinci biserici din Bucureşti au relicve ale Înaintemergătorului
Bisericile din România adăpostesc nenumărate relicve sfinte, inclusiv fragmente din moaştele Sf. Ioan Botezătorul. Doar în Bucureşti, acestea pot fi aflate în cinci biserici, ele fiind scoase la zile de sărbătoare.
Pe Calea Victoriei se află Biserica Sf. Vasile cel Mare – Victoria. La loc de cinste, în relicvariumul ce păstrează şi moaştele altor sfinţi ai bisericii creştine, se află şi un fragment din trupul Sf. Ioan Botezătorul. “Noi l-am moştenit aici, dar, din câte ştiu, sfintele moaşte au fost dăruite, după 1990, de un credincios, fiind aduse de la o mănăstire din Moldova”, afirmă preotul Cristinel Trandafir.
Unele odoare vin de la Muntele Athos
Odoarele sunt scoase spre închinăciune în zile de sărbătoare sau la datele de prăznuire a Sf. Ioan Botezătorul, fiind socotite a avea puterea de a tămădui boli trupeşti şi sufleteşti. Într-un alt loc, în Biserica Icoanei, se păstrează, de asemenea, un mic fragment de moaşte ce aparţin aceluiaşi mare sfânt. “Le-am primit de la una dintre mănăstirile de pe Muntele Athos”, mărturiseşte preotul-paroh Ion Popescu. “Le scoatem în fiecare duminică şi în alte zile de sărbătoare”. De asemenea, alte biserici din Capitală ce deţin astfel de sfinte relicve sunt Biserica Mihai-Vodă, Biserica Delea Veche şi Mănăstirea Radu-Vodă.