Trovanţii cu pui
În apropierea localităţii Costeşti, judeţul Vâlcea, nişte pietroaie ciudate sunt răspândite prin văi şi pe dealuri, asemenea unei turme bizare de vietăţi rotunde. Deoarece, în timp, aceste formaţiuni geologice, numite ştiinţific trovanţi, “cresc” şi se “înmulţesc”, ţăranii din zonă le-au botezat “pietrele vii”.
Asemănătoare unor tuberculi, acestea sunt cele mai neobişnuite formaţiuni din piatră existente în lume. Au aproape aceeaşi formă repetată – de la dimensiunea de câţiva milimetri până la chiar 10 metri lungime – şi se afirmă de-spre ele că sunt o formă de trecere de la structura minerală la cea vegetală. De ce? Pentru că după fiecare ploaie, aceste pietre cresc! E o realitate atestată de specialiştii în domeniu. Mai mult, pe “spinarea” bătrânilor trovanţi “se nasc” pui rotunzi şi fragili, identici cu părinţii, care, în timp, vor cădea pe sol şi vor deveni trovanţi maturi, ce vor face, la rândul lor, pui… Termenul de trovant este specific literaturii geologice româneşti şi a fost introdus prima oară de naturalistul Gh.M. Murgoci, în lucrarea “Terţiarul din Oltenia”.
Sfinxul Bratocei
Blocul imens din piatră, în formă de chip de om, se observă de pe DN 1A, între judeţele Braşov şi Prahova, iar cartea îţi descrie cum trebuie să te poziţionezi pentru a vedea bine imaginea pe care natura a săpat-o în stâncă. Mai mult, în funcţie de apropiere şi de unghi, profilul sfinxului diferă.
Babele Orăţii
Arată ca un “cuib” format din patru ciuperci, cu o înălţime de 3-4 metri, asemănătoare. Babele Orăţii pot fi văzute la câteva sute de metri de centrul satului Podul Dâmboviţei, pe dreapta pârâului Orăţii, foarte aproape de DN 73.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro