Avem inteligenţă, cum o folosim?

Expoziţie comemorativă la Muzeul Tehnic

Astăzi se deschide expoziţia “Justin Capră” la Muzeul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Bucureşti. “Nu a făcut România pentru el cât a făcut el pentru România. Invenţiile lui au dus la alte invenţii, care au produs mulţi bani.
«Sacul zburător, de exemplu, preluat şi folosit de americani. Am deschis expoziţia care îi poartă numele în semn de respect”, ne-a declarat Laura Albani, directorul Muzeului Tehnic.

Sora sa vrea să transforme atelierul în muzeu

Inventatorul Justin Capră, care s-a stins luni seară la Spitalul de Urgenţă din Ploieşti, va fi înmormântat în Bucureşti, iar atelierul său din judeţul Prahova, unde a creat până în ultimele zile de viaţă, va fi transformat în muzeu.
La vârsta de 82 de ani, Justin Capră trăia într-o căsuţă din Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, unde a continuat să lucreze la diverse invenţii până în ultimele clipe de viaţă.
Aceasta în ciuda faptului că de câţiva ani fusese diagnosticat cu diabet, iar complicaţiile bolii îi dădeau mari bătăi de cap. Starea de sănătate a marelui inventator s-a agravat luni, iar o Salvare l-a dus de urgenţă la spitalul din Ploieşti.
“A ajuns în stare septică, cu patologie digestivă şi dureri abdominale. S-a suspectat un infarct, dar testele efectuate au ieşit pozitive pentru bacilul Clostridium”, ne-a declarat Alexandru Băloi, managerul Spitalului de Urgenţă Ploieşti.
Către seară, starea lui Capră s-a agravat, iar la ora 19.10 a murit.
Prunariu şi Mironov se ocupă de înmormântare
Prietenii săi din Filipeştii de Pădure au amenajat un mic altar în atelierul acestuia.
“A fost o inteligenţă sclipitoare, dar nesusţinută de statul român, deşi invenţiile lui ar fi putut revoluţiona industria de maşini din întreaga lume”, ne-a mărturisit Damian Zotescu, unul dintre prietenii inventatorului.
Acesta ne-a dezvăluit că sora lui Capră a anunţat că vrea să transforme atelierul în muzeu şi că Dumitru Prunariu şi Alexandru Mironov se vor ocupa de înmormântarea de la Cimitirul Ghencea.
Fiica inventatorului, Doina, în vârstă de 52 de ani, trăieşte în SUA, iar cei doi nu şi-au mai vorbit de mulţi ani.

Recomandări

De vorbă cu ChatGPT despre candidații la președinție. Eu cu cine votez?, ediția digitală

Multe dintre invenţii au fost brevetate şi aplicate în afara ţării

Petrache Poenaru (1799 – 1875), pandur şi secretar al lui Tudor Vladimirescu, a inventat stiloul. Olteanul, în calitate de secretar, avea nevoie de o unealtă eficientă de scris şi, dacă nu a avut-o, a inventat-o! A obţinut brevet francez pentru stiloul său în anul 1827.
Anastase Dragomir (1896 – 1966) a brevetat în anul 1928, în Franţa, scaunul ejectabil folosit astăzi cu succes de piloţii avioanelor de vânătoare, când sunt în pericol.
Ion Cantacuzino (1863 – 1934) a fost medicul ce a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică numită “Metoda Cantacuzino”. În 1913, a condus prima vaccinare antiholerică masivă, cunoscută în ştiinţă ca “Marea experienţă românească”, acţiune care a salvat multe mii de vieţi.
Gogu Constantinescu (1881 – 1965) este considerat unul dintre cei mai mari inventatori români, obţinând peste 133 de brevete de invenţie, printre care şi pentru asfalt. Este cel care a pus bazele sonicităţii, în 1918, o nouă ştiinţă referitoare la transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze. Primul volum despre sonicitate a apărut la Londra în 1918 şi a fost declarat secret de către guvernul Marii Britanii din cauza explicaţiilor privind aplicarea sonicităţii în domeniul militar.
Henri Coandă (1886 – 1972) a făcut prima demonstraţie a motorului cu reacţie în 1910. A mai descoperit, printre altele, “Efectul Coandă”, adică ştiinţa deplasării lichidelor prin lichide, şi propulsia aerodepresivă care a stat la baza transporturilor de containere în tub. Transportul prin tuburi se referea la deplasarea unor containere prin vidarea tubului în partea din faţă, adică absorbţia. Coandă a verificat teoria la baza de cercetare de la Măneciu. Câteva din tuburile experimentului mai există şi astăzi. Acest mijloc de locomoţie trebuia să lege Bucureştiul de Constanţa şi a fost botezat de Henri Coandă “Autostrada Soarelui”. În România, ideea a fost abandonată după decesul inventatorului. În anul 2012, americanii şi-au declarat intenţia de a realiza un astfel de sistem de deplasare între Los Angeles şi New York, graţie căruia distanţa dintre cele două oraşe ar putea fi străbătută în doar 45 de minute.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro