Stimă de sine scăzută
Și de ce nu ar fi bună? Psihologul explică: „Bârfa se asociază cu o stimă de sine scăzută sau cu sentimente de inferioritate pe care bârfitorul încearcă să şi le mascheze vorbindu-i de rău pe alţii. El crede astfel că va ieşi mai presus şi îşi va îmbunătăţi imaginea în ochii celorlalţi. De multe ori, în spatele bârfei se mai ascunde dorinţa de răzbunare dar şi sentimente de invidie, de răutate faţă de persoana denigrată”. Îi mai vorbim de rău pe ceilalți ca să distragem atenția de la noi înșine. Dacă avem o problemă, prin comparație, noi părem să ieșim mai bine față de persoana în cauză. Avem tot timpul nevoie de aprobarea celor din jur și prețuim și mai mult aprecierea celor din familie. Și această competiție nu o purtăm tot timpul cu cele mai cinstite arme. Pe de altă parte, bârfa pare să unească oamenii. Cel care emite părerea se consideră net superior celui în cauză, iar partenerul său de discuție nu poate fi decât pe aceeași treaptă cu el. Astfel, are loc o validare reciprocă tacită. Totuși, bârfa devine un factor de dezbinare, pentru că familia se împarte în mai multe „tabere”. Cel bârfit se poate izola sau poate găsi „aliați” alți membri ai familiei și, de aici, un conflict care ajunge să se perpetueze.
Ce ai putea să faci?
► Încearcă să nu participi. Schimbă subiectul sau găsește-ți ceva de făcut în altă cameră.
► Nu da crezare oricăror informații. Vorbește chiar cu persoana în cauză și află varianta ei. De multe ori, ce se spune nu este conform cu realitatea.
► Nu judeca însă nici persoana care a răspândit zvonul. S-ar putea să fie prost informată sau să fi interpretat greșit ceea ce a făcut sau a spus celălalt. Cu toate acestea, este bine să ai o discuție cu el și să-i explici cum stau, cu adevărat, lucrurile.
► Păstrează o atitudine binevoitoare față de toți.
SCHIMBĂ SUBIECTUL!
„Bârfa nu este o supapă pentru frustrările acumulate, ea mai degrabă dezbină decât unește, pentru că, fiind în postura celui cu care se bârfește, ești tentat să crezi că asta îți aduce un plus de credibilitate și că ești de partea celui care deține puterea, informația și autoritatea. Acest lucru este însă fals, deoarece un bârfitor nu are discernământ în a alege persoanele pe care le bârfește. La un moment dat, vei fi și tu victima lui, și asta nu-ți va pica foarte bine. Faptul că discuția are loc în absența persoanei discutate, nelăsându-i acesteia posibilitatea de a se apăra sau justifica, are o valență negativă și duce la dezbinare. Cum să procedezi? Schimbă elegant subiectul, concentrându-te pe aspecte pozitive. Poți refuza să comentezi aspecte negative, pe motiv că persoana discutată nu este de față. Poți păstra o atitudine imparțială și, mai ales, evită să te superi (a te supăra presupune a-i da satisfacție celui care bârfește, ori tocmai asta este de evitat).”