Pe cei mai mulţi dintre ei valul Revoluţiei din 1989 i-a luat de jos, ridicându-i atât de sus cum poate nici nu visau în urmă cu 18 ani. De la afaceri cu brânză şi pastramă, la “ursul” din Ghencea (vezi cazul lui Gigi Becali), de la coada vacii, la şeful ăl mare al “campioanei unei mari iubiri” (Adrian Mititelu), sau de la căratul buteliilor, la dansuri din buric în loja oficială a clubului Dinamo (Cristi Borcea) nu a fost decât un pas, într-o ţară în care elitele s-au format “la foc automat”, după 1990. Revista “Q magazine” a realizat un amplu material despre această clasă pestriţă care formează clubul gălăgios al “barosanilor” din fotbalul autohton.
Gigi Becali (Steaua) Avere: 3.000.000.000 $ P
e vremea împuşcatului”, machedonul şef al Stelei a trăit boiereşte din comerţul pe care tatăl său îl făcea cu brânză, lapte şi pastramă de oaie. Prima afacere a lui Gigi Becali a venit în 1990, când, cu buzunarele doldora de bani, a adus cu TIR-urile blugi din Turcia. “Când toată lumea aducea 2-3 perechi de blugi din Turcia, eu luam cu TIR-urile. Într-o seară am descărcat în curte o basculantă de bani. Nu aveam unde să-i pun, aşa că i-am acoperit cu o folie de celofan, de frică să nu-i plouă”, a rememorat “ursul” din Ghencea modul în care a început să-şi rotunjească averea. Venit la Steaua în 2000, ca finanţator, Becali a scăpat de preşedintele de atunci al clubului, Viorel Păunescu, şi a devenit şef absolut peste cea mai titrată echipă din România.
Fathi Taher (Rapid) Avere: 650.000.000 $
Noul şef din Giuleşti era milionar în dolari încă înainte de 1989. Iordanianul a început să prindă gustul banului în urmă cu aproape 45 de ani, ajungând acum să aibă afaceri în imobiliare, turism şi în industrie. “În 1964 tatăl meu mi-a dat şansa de a negocia şi a cumpăra marfă pentru firma sa. Am început să lucrez de mic, dar nu am fost preocupat niciodată să calculez câţi bani am. Toate afacerile mele sunt făcute pe o viziune de lungă durată”, s-a destăinuit Taher în “Q magazine”. Actualul acţionar al Rapidului este un pasionat al fotbalului, în 1994 el oferind câte un Mercedes fiecărui jucător din naţionala Româ- niei, pentru calificarea la CM din SUA.
George Copos (Rapid) Avere: 550.000.000 $
Ajuns relativ repede după Revoluţie patron de club în România, George Copos i-a cedat de curând lui Fathi Taher 80% din acţiunile de la Rapid. Primii bani au fost făcuţi de fostul vicepremier în clasa a XI-a, când, împreună cu un coleg, au luat cânepă din Tăşnad şi au vândut-o la Sibiu. În toamna anului 1990, Copos a deschis o cofetărie, “Ana Group”. Firma s-a extins şi în alte domenii, punându-se bazele societăţii “Ana Electronic”. Interesant este că omul care a preluat clubul din Grant în anii 90 a avut, înainte de Revoluţie, o funcţie importantă în CC al UTC, unde se ocupa de sport.
Ioan Neculaie (FC Braşov) Avere: 400.000.000 $
“Înainte de Revoluţie am dus o viaţă grea, ca toţi românii, de altfel. Nu pot să uit că stăteam la rând la o alimentara nu ştiu câte ore ca să iau un kilogram de banane. N-am strâns bani, aveam o maşină şi stăteam într-o casă cu chirie”, a declarat în Evenimentul zilei patronul formaţiei FC Braşov, care în anii comunismului a lucrat la ICRAL (n.r. – întreprinderi de construcţii, reparaţii şi administrare locativă). În 1990, la Braşov, Neculaie a înregistrat prima firmă. Acum bosul clubului de sub Tâmpa, ce are afaceri în construcţii, turism şi transporturi, deţine un iaht de lux, un elicopter şi o colecţie impresionantă de maşini.
Arpad Paszkany (CFR Cluj) Avere: 300.000.000 $
Cu spatele asigurat de seniorul Paszkany, care a pus bazele unor afaceri prospere, actualul patron al clubului cu cea mai spectaculoasă evoluţie din fotbalul românesc este un împătimit al maşinilor de lux. Ultima achiziţie a celui care administrează firme precum Ecomax, Euromentor, Romdevon, Arcadom sau Sigma este un Ferrari 599 GTB Fiorano, de 250.000 de euro. Arpad Paszkany junior a avut înainte de 1990 o viaţă liniştită, el provenind dintr-o familie bogată
Adrian Porumboiu (FC Vaslui) Avere: 250.000.000 $
Patronul de la Vaslui şi-a văzut visul cu ochii, după ce a reuşit să ducă, în câţiva ani, formaţia moldoveană din Divizia C în Cupa UEFA. În perioada “de tristă amintire”, Adrian Porumboiu a activat ani buni în arbitraj, ajungând pe lista FIFA în 1986. Porumboiu, care spune că a făcut primul milion de dolari “din aproape în aproape”, deţine cel mai mare grup de firme din regiunea Moldova şi susţine că a devenit cel mai mare producător de cereale din Europa!
Cornel Penescu (FC Argeş) Avere: 190.000.000 $
Omul numărul unu din clubul FC Argeş a pornit de jos, ajungând acum să deţină, împreună cu fratele său, afaceri în producţie, comerţ, distribuţie de produse alimentare, transport marfă, construcţii şi servicii de taximetrie. “Am pornit de la zero, suntem dintr-o familie modestă, dar am avut o genă de negustor”, a dezvăluit în “Q magazine” Penescu. Acesta a început în 1991 să vândă sucuri şi ţigări pe o tarabă improvizată şi a ajuns să creeze unul dintre cele mai importante hipermarketuri din Piteşti, PIC.
Vasile Turcu (Dinamo) Avere: 175.000.000 $
Dinamovist de la 10 ani, Vasile Turcu a lucrat ca zilier pe şantier pentru a putea termina Facultatea de Construcţii. A fost tehnician şi electrician, pentru ca la sfârşitul anilor 80 să devină director general al şantierului Bragadiru. După Revoluţie, a cărat cu Dacia blugi din Turcia, apoi a aprovizionat cârciumi cu vodcă.
Cristi Borcea (Dinamo) Avere: 90.000.000 $
“Portavocea” grupării din Ætefan cel Mare, Cristi Borcea a “explodat” în afaceri după 1990. Oficialul dinamovist a început să câştige primii bani comercializând butelii, pe care le căra cu bicicleta. Încet-încet, firma sa, Crimbo Gas, a ajuns foarte profitabilă, preşedintele executiv al “câinilor” vânzând-o unei companii olandeze pentru nu mai puţin de 50 de milioane de euro. În fotbal, Borcea a intrat în 1995, când a fost adus de fostul internaţional Cornel ţălnar să lucreze pe lângă Cornel Dinu, în acea vreme preşedinte la Dinamo.
Adrian Mititelu (U. Craiova) Avere: 50.000.000 $
“Aveam 14-15 vaci, oi, capre, de care trebuia să am grijă. La şase dimineaţa le mulgeam şi apoi plecam cu ele până seara la păşune”, şi-a povestit bosul Craiovei copilăria. Revoluţia l-a prins ca ajutor de ospătar la hotelul “Jiul”. În 1991 şi-a deschis o brutărie, care a dat faliment, apoi a plecat în China şi în Franţa, să facă bani. Reîntors în ţară, a devenit şeful galeriei Universităţii. A dat lovitura cumpărând zeci de hectare de teren intravilan, care, după propriile spuse, valorează acum 50 de milioane de euro.