Bietul Baloo! Are 11 aniversări după gratii

De 14 ani, viaţa lui Baloo este în mâinile oamenilor din Straja. Aceştia l-au salvat, l-au ajutat să se pună pe picioare, însă au tot amânat momentul despărţirii.
Aşa a ajuns ursuleţul să umble prin staţiune, printre oameni, ca la el acasă, iar cabanierul Emil Părău, în grija căruia a ajuns, l-a “adoptat” ca pe un copil. În “albumul de familie” au rămas fotografii care să amintească de năzbătiile blănosului, de la urcatul pe scară la pupăturile aplicate îngrijitorilor săi.
“Noi nu am fi vrut să ţinem aici animale în captivitate, dar în anul 2000 a fost găsit de un pădurar. Era inconştient, a fost dus la Spitalul Municipal din Petroşani şi şi-a revenit. După aceea a ajuns în staţiune şi aproape trei ani a stat în libertate, alături de turiştii din Straja, dar, pe măsură creştea, au început oamenii să se sperie de el şi am fost nevoiţi să facem acest ţarc”, spune Emil Părău.

Se fac presiuni ca să fie mutat la Zărneşti

De atunci, Baloo şi-a petrecut 11 aniversări într-un spaţiu închis, devenind cunoscut pentru toţi turiştii care ajung în Straja. Unii vin să îl vadă şi să îl salute cu fiecare ocazie, uneori copiii îl necăjesc prin gratii, iar în fiecare an, în luna februarie, îi este serbată ziua de naştere cu tort şi fructe.
Având în vedere că dreptul de proprietate asupra unui urs luat din sălbăticie este ilegal în România, în 2007, reprezentanţii asociaţiei Milioane de prieteni i-au cerut “părintelui adoptiv” al ursului să îl lase pe Baloo în grija Rezervaţiei Libearty de la Zărneşti, judeţul Braşov.
În “sanctuarul” care se întinde pe 70 de hectare trăiesc 71 de exemplare de urşi bruni, specie protejată de lege, toţi salvaţi din circuri sau grădini zoologice insalubre sau din curţile unor oameni care îi păstrau ca pe animale de casă.
Cu toate acestea, reprezentanţii asociaţiei nu au reuşit nici până acum să se înţeleagă cu stâpânii lui Baloo. “Autorităţile se mândresc că ţin animalul după gratii. Îl consideră o mascotă, un animal care are rolul de a atrage turiştii în zonă. Ei nu conştientizează că le oferă copiilor un prost exemplu de tratare a animalelor sălbatice”, consideră Cristina Lapiş, preşedinta asociaţiei.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro